Haideți să ne imaginăm următorul scenariu fericit. Prietena cea mai bună a născut, amicului din copilărie i s-a născut primul copil sau poate ați devenit bunici de curând (pentru prima, a doua, a treia oară)? Sau poate rudele voastre, dintr-un frumos oraș turistic au adus pe lume primul lor copil (sau pe al doilea, al treilea, etc). Sunteți entuziasmați de veste și nerăbdători să îl cunoașteți pe bebeluș, să le faceți o vizită părinților și să îi felicitați. Cine nu ar fi? Știți însă ce aveți de făcut? Care sunt regulile de bună purtare? Mai jos, câteva idei despre cum ar trebui să întâmpinăm un nou născut și cum ne comprtăm atunci când vizităm un nou născut.

În primul rând e important să înțelegeți că părinții au nevoie de timp și intimitate pentru a se conecta cu minunea din viața lor. Mama în mod special, are nevoie de timp și odihnă pentru a se recupera după naștere, pentru a sta cât mai mult cu copilul la sân, astfel încât alăptarea să funcționeze fără probleme. Nou născutul are nevoie de mama sa și de contact fizic aproape nîntreupt cu aceasta. Frații mai mari au nevoie și ei de timp împreună cu nou născutul. Tatăl simte nevoia să îi fie aproape mamei și are și el nevoia lui de contact piele pe piele și conectare cu cel mic. Puteți ajuta familia, valorizând nevoia lor de timp împreună cu bebe. Pentru unele cupluri acest timp este mai scurt (am prietene care s-au simțit excelent primind oaspeți încă din primele săptămâni de viață ale lui bebe, la scurt timp de la ieșirea din maternitate), altele au nvoie de mai mult timp singuri alături de bebe (eu spre exemplu am preferat să primesc vizitatori din familia apropiată abia la câteva săptămâni de la naștere, în timp ce prietenii ne-au vizitat după câteva luni). Când prietenele mele au născut, le-am trimis un sms personal de felicitare imediat ce au anunțat nașterea, am vorbit cu tăticii la telefon, le-am transmis gândurile noastre bune și am rugat tânăra familie să ne comunice momentul în care ar dori să îi vizităm și dacă îi putem ajuta cu ceva.

  • Așadar, vă gândiți să faceți o vizită familiei și nou născutului? Dați un telefon înainte cu câteva zile, întrebați când e momentul potrivit pentru vizite, evitați vizitele inpoinate / neanunțate. Nu vă supărați dacă vi se spune că nu e momentul potrivit pentru vizite.

 

  • Dacă părinții lui bebe doresc să vă vadă, limitați-vă vizita și interacțiunea cu mama și cu bebe la 15 minute. Dacă ați venit / ați fost solicitați să ajutați (cu treabă în casă, gătit, jucat cu copiii mai mari) ocupați-vă de aceste sarcini și oferiți cât mai multă intimitate părinților și nou venitului pe lume.

 

  • Descălțați-vă atunci când intrați într-o casă cu nou născut. Codul bunelor maniere ne spune că nu e politicos să solicităm oapseților în vizite de curtoazie să se descalțe, dar aici vorbim de o excepție! Dacă nu doriți să vă descălțați, puteți să trageți peste încălțăminte, papucei de unică folosință (se găsesc la aproape toate farmaciile, iar prețul lor este foarte mic).

 

  • Spălați-vă pe mâini când intrați în casă, spălați-vă pe mâini (frecând mâinile cu apă și săpun, timp de minim 30 de secunde!) înainte să puneți mâna pe bebeluș sau să atingeți lucrurile acestuia. Dacă suferiți de o boală infecțioasă / transmisibilă (includ aici și banala răceala, banalul guturai, toxiinfecția alimentară) este cel mai bine să amânați vizita. Laptele matern este formidabil și asigură protecție redutabilă împotriva patogenilor cu care mama și bebe intră în contact, însă este în primul rând un gest de bun simț și apoi de bune maniere “sanitare” să nu supui mama lăuză și nou născutul nici unui risc.

 

  • Bebelușii nou născuți sunt adorabili. Îți vine să îi pupi tot timpul. Evitați însă acest lucru, lăsați această bucurie părinților. Fără intenția de a speria, vreau doar să atrag atenția că banalul herpes oral cu care ne confruntăm ca adulți (pe care unii îl confundă cu “bubițe de febra” sau cred că a apărut pentru că au mâncat ceva ce “nu le-a căzut bine”) este de cele mai multe ori fatal sau lasă sechele dramatice dacă infecția ajunge la nou născut. Dacă aveți astfel de leziuni tratați-le conform indicației medicului și acoperiți zona afectată.

 

  • Nu vă așteptați să fiți “întreținuți” de gazde, ca într-o zi de sărbătoare. Venirea pe lume a unui nou născut e cu siguranță o celebrare, dar se marchează în liniște, intimitate. Mama și tatăl trec prin momente de mare schimbare și intensitate, locul lor e alături de bebeluș. Veți avea tot timpul din lume să petreceți împreună, ca în “vremurile bune”.

 

  • Dacă vreți ca vizita să fie una cu folos, aduceți ceva de mâncare (nu vă așteptați însă să fiți puși la masă), oferiți-vă ajutorul (dacă familia acceptă) pentru curățenie, gătit, dus gunoiul la plecarea din vizită, cumpărături sau chestiuni administrative. Dacă familia nu acceptă ajutorul, nu insistați.

 

  • Țineți cont de faptul că nou născuții devin foarte ușor suprastimulați. Cel puțin câteva luni după naștere, ei se simt bine numai în condiții ce recreează viața din uter (brațele mamei, luminozitate scăzută, sunete în surdină, se subînțelege că zgomotele și luminile puternice îl deranjează pe nou născut). Nu orice moment e prielnic pentru a interacționa cu un bebeluș, iar faptul că un bebeluș întoarce capul / privirea e semn că are nevoie de o pauză de interacțiune și e momentul să vă opriți din joaca cu el. Nou născuții au nevoie să fie alăptați frecvent. Respectați ritmul lui bebe. Primele semne de foame sunt mai subtile decât credem.

 

  • Evitați să faceți aprecieri despre cum ar trebui crescut un copil, despre modul său de hrănire, despre felul în care a decurs nașterea (dacă mama nu vă solicită în mod explicit sfatul pe aceste subiecte. Chiar și așa, în tot ce spuneți evitați judecățile de valoare). “Se învață în brațe” “Dar, de ce plânge așa? Poate nu s-a săturat” “Poate că laptele tău nu e bun”, “Eu știu că dacă nu se satură trebuie să îi dai completare de lapte praf” sunt câteva din replicile care (chiar și spuse cu cea mai bună intenție) pot fi extrem de deranjante pentru mame, în special pentru mamele care alăptează. Experiența personală în creșterea copiilor este relevantă, dar țineți cont că vremurile se schimbă, la fel și ceea ce înțelegem despre creșterea copiilor. Dacă simțiți că mama sau cel mic ar avea nevoie de ajutor în alăptare (spre exemplu) sugerați-i mamei să apeleze la un specialist. Cum a decurs alăptarea pentru propria persoană, s-ar putea să nu fie relevant și nici să ajute.

 

  • Dacă familia are și copii mai mari, atunci când intrați în casă salutați în primul rând copiii mai mari. Venirea pe lume a unui frățior sau a unei surioare mai mici, este o schimbare majoră și se pot simți foarte ușor dați la o parte. Cereți fratelui mai mare să vă spună câte ceva despre nou născut, implicați-l în discuții pe timpul vizitei și acordați-i atenție, nu îl lăsați să se simtă “eclipsat” de nou născut, iar dacă plănuiți să stați mai mult, jucați-vă cu copiii mai mari.

Din cele mai vechi timpuri, femeile lăuze au avut nevoie de sprijinul comunității. Bunica mea îmi povestea că atunci când o femeie din sat năștea, celelate femei făceau “clacă”, pentru a o ajuta la muncile câmpului și la treburile din gospodărie. Dacă mama avea probleme după naștere, în alăptare, alături de ea rămânea moașa satului, femeie respectată în comunitate și capabilă să ofere ajutor de “specialitate”. Era un model de sprijin ce funcționa aproape perfect. Era pentru toată lumea foarte clar că mama trebuie să alăpteze, pentru majoritatea problemelor în alăptare comunitatea de femei experiementate în ale alăptării, găsea soluții.

Trăim cu totul alte vremuri, dar mama lăuză are în continuare nevoie de sprijinul comunității, după naștere. Asta nu înseamnă să încălcăm intimitatea familiei odată cu venirea pe lume a copilului. Înseamnă să oferim sprijinul real de care mama are nevoie și să punem pe loc secund nevoia noastră de a vedea bebelușul cât mai repede după naștere.

Foto Jason Pratt, Flickr, CC-BY

(articol citit de 27,450 ori, 27 vizite astazi)

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.


Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar
wpDiscuz