Academy of Breastfeeding Medicine a actualizat poziţia oficială a organizaţiei, asupra alăptării. Documentul în limba engleză, poate fi citit în jurnalul Breastfeeding Medicine (da, este un jurnal de specialitate cu factor de impact, o mentiune pe care o fac pentru specialiştii care alocă importanţa cuvenită acestui aspect ). Articolul poate fi vizualizat gratuit.

În primul rand ar trebui să introduc publicului larg, câteva informatii despre Academy of Breastfeeding Medicine (ABM), organizaţie prea puţin cunoscută în ţara noastră. ABM este o organizaţie globală, ce reuneşte medici (de diverse specialităţi) dedicaţi promovării şi sprijinului alăptării şi lactaţiei. Din ABM fac parte nume mari ale medicinei mondiale, din diverse specialităţi (pediatrie, neonatologie, obstetrica si ginecologie, chirurgie a sanului), specialişti care au scris politici de sănătate publică cu impact global (în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Academia Americană de Pediatrie, etc.) şi care deruleaza cercetări şi studii în domeniul lactaţiei, cu toţii reuniţi sub umbrela comună a interesului dedicat alăptării.

Poate că nu întâmplător , ABM are o serie de protocoale care acoperă aspectele importante legate de alăptare (primele zile, externarea din spital, hipoglicemie, hiperbilirubinemie, suplimentare, mastită, managementul peripartum al alăptării, alăptare şi analgezie / anestezie, reîntoarcerea mamei la muncă etc.). Sunt protocoale clinice, care reunesc recomandări specifice, în baza unor date ştiinţifice riguroase (pe nivel de evidenţă ştiinţifică, reactualizate periodic). Reprezintă practic un fel de coduri de bune practici, în domeniul alăptării, o abordare proceduralizată şi evidence based (bazata pe dovezi), de care se poate servi orice medic ce intră în contact cu problematici comune din domeniul lactaţiei.  Insist pe acest aspect, deoarece protocoalele sunt accesibile în mod gratuit, însă nu cunosc foarte multe cadre medicale din România care să ştie de existenţa lor sau care să se raporteze la ele, în practica lor.  Acestea pot fi consultate pe site-ul ABM, urmand acest link

Revenind la poziţia Academy of Breastfeeding Medicine asupra alăptării, merită menţionate câteva aspecte pe care orice profesionist în domeniul sănătăţii ar trebui să le cunoască.

Distincţia alăptare, hrănire cu lapte matern, hărnire cu lapte praf

Am constatat, atât în rândul mamelor, cât şi al unor cadre medicale că persistă confuzia asupra alăptării, neexistând nicio diferenţă între alăptare şi hrănire cu lapte praf sau cu lapte matern. De aici şi exprimări de genul îmi alăptez copilul cu lapte praf sau chiar îmi alăptez copilul cu lapte de vacă.

ABM defineşte alăptarea drept „actul dintre mamă – copil de transfer al laptelui matern, alăptarea exclusivă însemnând că nu se oferă niciun alt lichid sau solid copilului, cu excepţia medicamentelor„

Hrănirea cu lapte matern este definită ca „oferirea de lapte matern, de către mama către copil”, în timp ce hrănirea cu lapte matern uman reprezintă „hrănirea copilului cu lapte de la o altă mamă  / alte mame”.

Ca atare, atunci când ne referim la alăptare, şi la toate beneficiile acesteia vorbim de actul trasnferului de lapte direct din sân, de către copil. Spre deosebire de hrănirea cu lapte matern care nu implică , ca cel mic să stea la sân.

Care este modul optim de hrănire pentru sugar şi copilul mic?

Din punctul de vedere al ABM „hrănirea optimă a nou născutului şi a copilului mic include contact continuu piele pe piele imediat după naştere, iniţiere timpurie a alăptării ghidate de copil (în prima oră după naştere), alăptare exclusivă în primele 6 luni de viaţă şi continuarea alăptării până la cel puţin 1 an şi până la 2 ani sau peste, în paralel cu oferirea de hrană complementară potrivită vârstei.”

Riscurile nealăptării şi ale unor practici suboptime de alăptare

Un aspect deosebit de important este acela al încadrării discuţiei în ideea de riscuri asociate nealăptării şi nu doar al nealăptării, ci şi al practicilor suboptime de alăptare. Sper ca în timp, din ce în ce mai multe cadre medicale să înţeleagă acest aspect. Paradigma actuală se încăpăţânează să vorbească despre alăptare ca ceva mai bun decât hrănirea cu lapte praf, evitând să plaseze alăptarea drept norma biologică a speciei (şi evitând să discute consecinţele negative care decurg din încălcarea ei). Atunci când spunem că alăptarea este mai bună decât hrănirea cu lapte praf, că are avantaje (evitând să ne referim la riscurile nealăptării şi ale hrănirii cu lapte praf), transmitem de fapt mesajul că alăptarea este  o opţiune de stil de viaţă şi că laptele praf poate fi o alternativă viabilă (nu cea mai bună, dar totuşi viabilă) la alăptare.

Iată care este poziţia experţilor din cadrul ABM:

„Practicile suboptime de alăptare sunt asociate fără echivoc cu un risc mai mare de morbiditate şi mortalitate infantilă nu doar în ţările în curs de dezvoltare, ci şi în cele industrializate. Creşterea ratelor alăptării este unul din cele mai importante comportamente pe care le putem promova pentru a descreşte morbiditatea şi mortalitatea la copiii din lumea întreagă. În ţările în curs de dezvoltare, în situaţiile de dezastre sau incertitudini asupra accesului la resurse de hrană, sugarii care nu sunt alăptaţi au un risc semnificativ mai mare de mortalitate şi morbiditate ca urmare a bolilor infecţioase, iar mamele (care nu alăptează nt) prezintă intervale mai scurte de timp între naşteri, cu sechele negative asupra sănătăţii. În ţările dezvoltate, riscul crescut de morbiditate şi mortalitate pentru copiii nealăptaţi poate fi mai puţin dramatic, însă asocierile pe termen lung cu nealăptarea au devenit evidente : risc mai mare de sinddrom al morţii subite a sugarului, de enetrocolită necrotizantă, hipertensiune arterială şi niveluri ridicate ale colesterolului, obezitate, diabet de tip 1 şi 2, cancere şi în special pentru copiii prematuri, rezultate mai scăzute din punct de vedere al dezvoltării optime.Femeile care nu primesc sprijin adecvat în privinţa alăptării sunt la risc de a avea parte de o durată mai scăzută a alăptării, ceea ce se asociază cu un risc mai mare de cancer mamar şi ovarian, diabet tip 2, hipertensiune arterială şi boală cardiovasculară.”

ABM afirmă şi o serie de principii legate de alăptare, o parte dintre ele  le citez mai jos:

• Alăptarea este şi trebuie considerată norma în hrănirea sugarilor şi a copiilor mici
• Este nevoie să existe un continuum în îngrijirea din maternitate, cea neonatală şi cea ulterioară a copilului
• Alăptarea reprezintă o continuare a ciclului reproductiv, asigurând dezvoltarea timpurie a copilului şi încheierea modificărilor fiziologice induse de sarcină asupra mamei.  Practicile noninvazive asociate îngrijirii acordate în maternitate, contactul piele pe piele imediat după naştere şi iniţierea timpurie a alăptării sunt esenţiale pentru facilitarea alăptării exclusive.
• Alăptarea este o chestiune de drepturi ale omului, atât pentru mamă cât şi pentru copil. Copiii au dreptul la cel mai înalt standard de sănătate, ceea ce implică dreptul de a fi alăptaţi. Femeile au dreptul la informaţie acurată şi nedistorsionată, necesară pentru a alege informat.
• La nivel global sunt necesare practici îmbunătăţite de promovare, protejare şi sprijinire a alăptării.
• Profesioniştii din domeniul sănătăţii au responsabilitatea de a promova, proteja şi sprijini alăptarea.
• Profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să recunoască rolul pe care taţii / partenerii şi uneori şi membrii familiei extinse îl au în decizia mamei de a iniţia alăptarea, cât şi sprijinul lor continuu pe durata alăptării.
• Educaţia medicală trebuie să includă cunoştinţe de alăptare bazate pe dovezile curente din domeniu, să instileze atitudinile necesare, să ofere experienţă legată de abilităţile  necesare pentru cadrele medicale in responsabilitatea lor de a promova, proteja si sprijini alăptarea
• Profesioniştii din domeniul sănătăţii şi sistemele de sănătate au responsabilitatea etică de a evita conflictul de interese sau cel puţin aceea de a dezvălui potenţialele conflicte de interese care pot să apară atunci când primesc cadouri (ex acceptarea mostrelor cu brand+ul anumitor companii) sau în toate domeniile medicine, îngrijirii pacienţilor. învăţământ şi cercetare.