Bed sharing-ul (sau dormitul în același pat cu bebelușul) este o practică la care recurg foarte multe mame, în special din rândul celor care alăptează. Aceasta este o realitate ce nu poate fi ascunsă sau mascată nici măcar prin statistici.

Dacă m-ați fi întrebat înainte să nasc, unde va dormi copilul, aș fi răspuns fără ezitare că locul lui va fi în patul său, în aceeași cameră cu noi. După naștere, confruntată cu trezirile frecvente și firești ale unui nou născut alăptat, am făcut ceea ce majoritatea mamelor care alăptează fac (cel puțin o dată în viață) – am mutat copilul în pat cu noi, pe timpul nopții. Epuizată de dute vino-ul dintre patul său și patul meu (câte două drumuri pentru fiecare alăptat pe timp de noapte) am cedat sugestiilor soțului meu, mi-am înfrânt teama că mă voi rostogoli peste copil sau că nu voi putea să mă odihnesc preocupată fiind de siguranța lui și l-am adus pe bebe în pat cu noi. A fost momentul în care pot spune că am început să nu mai fiu atât de epuizată și să văd cu alți ochi viața de mamă.

Alăptările pe timp de noapte au devenit o plăcere prin comparație cu supliciul de a mă da jos din pat la fiecare alăptare sau de a oferi un biberon de lapte muls (așa cum am fost sfătuită inițial pentru a mă odihni). În povestea mea se regăsesc cu siguranță forte multe din mamele care alăptează și care au decis într-un final să partajeze același pat cu copilul. Deloc surprinzător, studiile arată că deși majoritatea mamelor care alăptează nu plănuiesc să doarmă cu copiii (multe se declară total împotriva acestei practici), în cele din urmă, după naștere, 60-75% din acestea vor recurge cel puțin ocazional la practica bed sharing-ului.

Deși partajarea aceluiași pat cu nou născutul / copilul mic este o practică milenară și transculturală, în mod paradoxal organizațiile din domeniul sănătății au dus în ultima vreme campanii agresive de promovare a unor presupuse riscuri ale acestei practici, fără să facă diferența între particularitățile bed sharing-ului ca normă biologică în cazul copilului alăptat și situația în care o mamă care consumă alcool, decide să doarmă în același pat cu un nou născut pe care îl alimentează artificial.

Totodată există o mare nebuloasă și in definirea riscurilor dormitului în același pat cu nou născutul, SIDS (sindromul morții subite a sugarului) și asfixierea accidentală a acestuia de către părinte, fiind conceptual două chestiuni diferite. O discuție pe larg despre cele două, pe înțelesul tuturor, vă invit să citiți în această postare.

SIDS reprezintă decesul unui copil sub un an, aparent sănătos, deces ce survine în somn, fără o cauză aparentă. Deși nu se cunoaște pe deplin mecanismul ce duce la acest eveniment tragic, el pare să se asocieze cu anomalii la nivelul regiunilor cerebrale aferente controlului arousalului si respirației copilului. SIDS poate surveni și (mai ales) atunci când copilul doarme singur în pat, studii de laborator arătând ceea ce multe din campaniile împotriva bed sharingului omit să menționeze – faptul că dormitul în același pat cu nou născutul (respectând niște reguli de siguranță de bază) și alăptarea descresc de fapt riscul de moarte subită. SIDS implică așadar o vulnerabilitate a copilului ce nu este dependentă de locul în care doarme copilul. Moarte subită ca urmare a SIDS are cea mai mare incidență între 1 și 4 luni, doar 2% din cazurile de SIDS fiind înregistrate după vârsta de 9 luni.

Asfixierea accidentală a copilului de către părinte este o altă temere speculată de cei ce spun că mama nu ar trebui să împartă același pat cu copilul. În realitate, acest eveniment este puțin probabil în cazul mamei care alăptează, deoarece aceasta adoptă o poziție specifică a mâinilor și picioarelor, prin care creează practic o zonă de siguranță ce previne rostogolirea ei peste copil.

Ca atare avem o majoritate de mame care decid să adoarmă cu copilul în pat. Și o fac instinctiv pentru că în ciuda unor preconcepții anterioare nașterii, odată devenite mame simt că e metoda ce funcționează cel mai bine pentru ele și pentru copilul lor. Acestor mame li se spune că nu e bine (fără însă ca avertismentele să fie fundamentate și delimitate riguros). Ce facem cu această realitate? Este partajarea patului cu sugarul alăptat o practică sigură? Răspunsul meu este DA (este o practică sigură și benefică pentru bebelușul alăptat), atâta timp cât respectăm niște reguli de bază. Mai jos, principalele reguli de care trebuie să ținem cont pentru a transforma patul adulților (care în sine nu a fost proiectat să adăpostească și un copil) într-un mediu sigur și pentru acesta.

Co-parentalitate în decizia de a împărți același pat cu copilul

La modul ideal, ambii parteneri trebuie să consimtă să doarmă în același pat cu copilul, astfel încât să își ia angajamentul de a proteja prezența copilului în pat și să se simtă confortabil cu acest aranjament. Este o decizie ce merge dincolo de ideea de intimitate a cuplului, în direcția în care ambii părinți ar trebui să fie informați, să acționeze cu responsabilitatea de a fi fiecare în felul său îngrijitorul principal al copilului. La modul ideal, bebelușul este plasat pe latura patului adiacentă mamei și nu între cei doi adulți (unele culturi practică însă cu succes bed sharing-ul cu copilul între cei doi părinți).

Bebelușul nu ar trebui lăsat să doarmă în absența unui adult care să fie angajat în decizia de a face bed sharing. Mai exact, nu promovați dormitul în același pat cu bunicii, sau cu bona. Conform dr. James McKenna, cercetător în domeniul co-sleepingului,  copiii sub 1 an nu trebuie lăsați să doarmă nesupravegheați în același pat, în prezența fraților mai mari.

 

Părinții nu trebuie să fie sub influența sedativelor, drogurilor, alcoolului

Este de la sine înțeles că un părinte aflat sub influența alcoolului, a drogurilor / substanțelor psihoactive / sedativelor / somniferelor nu ar trebui să împartă aceeași suprafață de dormit cu bebelușul, existând un risc foarte mare de rostogolire peste acesta și de asfixiere accidentală. De altfel, foarte multe dintre cazurile tragice citate în statisticile anti-bed sharing sunt reprezentate de părinți care, aflați sub influența alcoolului au împărțit același pat cu sugarul. O atenție deosebită trebuie acordată și medicației părinților, existând medicamente (chiar și din cele eliberate fără prescripție medicală) care pot avea ca efect advers, starea de sedare. Poate fi cazul unor antihistaminice, decongestionante nazale, antiinflamatoare, analgezice narcotice (care se prescriu în unele cazuri și post partum, situație în care mama nu trebuie lăsată nesupravegheată atunci când face kangaroo care sau doarme cu copilul). De regulă acest aspect poate fi discutat cu medicul sau verificat în prospect, la rubrica privind “afectarea capacității de a conduce utilaje și vehicule”. Din sfera medicației naturiste, extractele de rădăcină de valeriană și kava kava sunt considerate incompatibile cu partajarea aceluiași pat cu un sugar și la această listă se adaugă toate naturistele cu efect sedativ.

Sfaturile în privința bed sharing-ului pot merge până la a recomanda mamelor care au utilizat droguri recreaționale (inclusiv alcool) pe perioada sarcinii, să ia în calcul alte aranjamente de somn ca alternativă la dormitul în același pat cu bebelușul. Consumul de alcool cu moderație este permis în timpul alăptării – în linii generale mama poate relua alăptarea atunci când se simte aptă din punct de vedere neurologic. Nu există însă studii în privința unei cantități moderate de alcool consumată de mamă și dormitul în același pat cu copilul.

În orice situație de boală a mamei / tatălui care generează stare de sedare, apnee (ex apneea poate fi o tulburare asociată obezității) trebuie cântărite cu mare atenție beneficiile bed sharing-ului versus alternative mai sigure la această practică.

Mama trebuie să fie nefumătoare

Expunerea copilului la fumul de țigară este, conform studiilor, un factor semnificativ de risc în privința morții subite a sugarului. Studiile au arătat că indiferent de locul în care va dormi (singur în pătuțul său sau în pat cu părinții) un bebeluș a cărui mamă a fumat în timpul sarcinii are un risc de SIDS mai mare decât copilul care nu a fost expus la tutun în perioada gestației. Riscul de SIDS crește raportat la gradul de expunere la fumul de țigară (dacă mama continuă să fumeze după naștere, dacă copilul e expus fumatului pasiv în locuință sau în afara ei, etc.)

Ce facem dacă mama nu fumează și nu a fumat pe timp de sarcină, dar tatăl fumează? Pot partaja ambii părinți același pat cu copilul? E o întrebare pe care mi-am pus-o și eu, cu privire la situația personală. Răspunsurile sunt echivoce. Noi am optat pentru bed sharing. Ca normă generală se recomandă ca cel mic să stea totuși în aceeași cameră cu părinții, dar patul său să fie distanțat de zona în care se află tatăl. Asta poate implica un pătuț de tip co-sleeper atașat părții pe care doarme mama.

Mama trebuie să hrănească la sân

Dormitul în același pat cu părinții este considerat sigur în cazul copilului alăptat, deoarece mama care alăptează adoptă instinctiv o poziție specifică (identificată și în studiile de laborator), ce se întâlnește la toate mamele care alăptează, dar și la mamiferele altor specii (gândiți-vă la felul  care dorm câinii și puii lor, pisicile și puii lor, etc.). Brațele și genunchii mamei creează un spațiu protejat pentru bebeluș (vezi poza de mai jos), ceea ce face imposibilă rostogolirea peste copil (genunchii mamei sunt îndoiți, iar brațul este sub pernă sau în jurul capului copilului). Mai mult, fiind securizat în acest fel, este puțin probabil ca cel mic să poată ajunge cu capul sub pernă sau sub pătură, capul bebelușului fiind în dreptul sânului mamei. E foarte probabil ca mama care nu (mai) hrănește la sân să piardă din această abilitate instinctivă de a proteja copilul printr-o poziție specifică, chiar dacă hrănește copilul cu lapte matern muls. Literatura de specialitate consideră sigură partajarea aceluiași pat cu bebelușul de către mama care în majoritatea timpului hrănește la sân (inclusiv pe timp de noapte) dar ocazional oferă și hrană prin biberon.

bedsharing
Poziția cuddle curl pe care o adoptă instinctiv mamele care alăptează și dorm împreună cu bebelușul. E o poziție întâlnită la majoritatea speciilor de mamifere

Hrănirea exclusivă cu lapte praf este considerată în sine un factor de risc pentru SIDS. Implicit, partajarea aceluiași pat cu un copil nealăptat ar crește teoretic riscurile pentru copilul vulnerabil la SIDS.

Nou născutul trebuie să fie sănătos și la termen

La modul ideal, riscurile dormitului în același pat cu copilul nou născut sunt minimizate atunci când bebelușul provine dintr-o sarcină sănătoasă, în care așa cum spuneam mai sus nu a fost expus tutunului și drogurilor recreaționale. Anumite afecțiuni ale nou născutului îl pot face pe acesta vulnerabil în fața riscului de moarte subită, implicit ca măsură de precauție se recomandă părinților găsirea unor alternative la dormitul în același pat cu copilul. E vorba de prematuritate, probleme respiratorii și cardiace serioase, afectare a trunchiului cerebral, etc. Precauția de a nu dormi cu copilul vulnerabil în același pat este un consens care nu a fost studiat riguros. Există voci care spun că de fapt, partajarea aceluiași pat cu un copil vulnerabil ar fi de fapt un factor benefic pentru bebelușul în cauză. În absența unor studii care să certifice acest lucru, recomandarea experților e ca părinții aflați într-un astfel de context să găsească alternative (pătuț co-sleeper, patul copilului în aceeași cameră cu cel al părinților, nou născutul pus într-un coșuleț lângă patul părinților) și să ofere bebelușului apropierea de care acesta are nevoie, prin contact piele-pe-piele și kangaroo care pe timp de zi.

Este evident că la un moment dat, majoritatea prematurilor vor ajunge la o greutate și o stare de sănătate ce le vor permite să doarmă în același pat cu părinții, în condiții de siguranță. Nu există studii / consens privind momentul în care se poate face tranziția acestora în patul părinților. Probabil că e o chestiune ce ține de intuiția unei mame bine informate. Personal, am optat pentru tranziționarea copilului în patul nostru abia după vârsta de 2 luni, când bebelușul nostru (născut dismatur / mic pentru vârsta gestațională) a atins greutatea unui nou născut normoponderal, la termen.  Până în acel moment, nu m-am simțit pregătită pentru acest aranjament de somn.

Bebelușul trebuie să doarmă pe spate

În 1994, în SUA începea o campanie amplă de conștientizare a faptului că poziția sigură pentru un nou născut în timpul somnului este ca acesta să doarmă pe spate, pentru a se evita riscul de SIDS și de asfixiere. De la debutul campaniei, intitulată Back to Sleep, numărul bebelușilor culcați pe spate a crescut cu peste 70%, iar rata SIDS a scăzut cu peste 50% ! Recomandările sunt ca bebelușii să fie plasați pe spate (și nu pe laterale sau pe burtă), la orice somn, până la vârsta de 1 an (după vârsta de 6 luni trebuie plasați pe spate și lăsați să doarmă în poziția pe care și-o aleg).

Se consideră că poziția de somn pe spate nu crește riscul de înec sau aspirație în cazul copiilor cu boală de reflux gastroesofagian, excepțiile fiind anumite afecțiuni rare (de tipul despicăturii laringiene, sau altor afecțiuni unde riscul de aspirație silențioasă este ridicat, unde poate fi făcută recomandarea ca bebelușul să fie plasat pe burtă în timpul somnului cântărindu-se riscul de SIDS versus cel de aspirație).

Din păcate, indiferent de contextul în care doarme bebelușul, regula dormitului pe spate este ignorată de mulți dintre părinții români. Atrag pe această cale atenția că plasarea nesupravegheată a unui nou născut pe burtă, plasarea pe burtă a nou născutului pe timpul somnului fără supraveghere, cât și partajarea patului cu un bebeluș ce doarme pe burtă sunt acțiuni realmente periculoase, ce cresc semnificativ riscul de asfixiere. Din poziția pe spate, un bebeluș sănătos, fără probleme speciale de sănătate poate mișca capul chiar și atunci când regurgitează. Plasat pe burtă, un nou născut ale cărui căi respiratorii sunt obstrucționate de cearceaf sau o păturică nu se poate elibera riscând să se asfixieze.

Singura excepție în care nou născutul poate dormi pe burtă este în poziția de tip kangaroo care (în sistem de purtare, în contact piele pe piele, etc.), dar și acolo se respectă niște reguli de bază printre care poziționarea capului într-o parte și la vederea părintelui, astfel încât căile aeriene ale nou născutului să nu fie obstrucționate.

Bebelușul NU trebuie înfofolit, îmbrăcat prea gors sau înfășat

O regulă de bază a bed sharing-ului este ca bebelușul să fie cât mai lejer îmbrăcat.  Pe timpul somnului capul bebelușului nu trebuie acoperit cu plapuma. Este de asemenea importantă evitarea înfășării copilului pe timpul împărțirii aceluiași pat pe timpul somnului. Bebelușii înfășați pot dormi mai adânc (aparent pentru părinte pare a fi un lucru pozitiv) însă în realitate acest lucru poate crește riscul de SIDS la copiii vulnerabili, bebelușii având în acest context abilități mai reduse de a se trezi din somn chiar și în acele situații în care acest lucru ar fi necesar (ex: apnee). Aceasta abilitate este mai redusa la bebelușii pentru care înfășatul este o experiență nouă (ex: bebelușii care nu au fost înfășați de la naștere). Acesta este motivul pentru care se recomanda ca părinții care doresc să își înfășeze copilul să o facă de la naștere și nu să decidă să înfășeze în jurul vârstei de 2-3 luni (când riscul de SIDS este mai mare) un copil care pana atunci nu a mai fost înfășat. Mai multe despre relația dintre înfășat și alăptare puteți citi aici.

Suprafața de dormit trebuie să fie una sigură

Deși am lăsat la urmă această regulă a bed sharing-ului în siguranță, este una din cele mai importante vis a vis de dormitul în același pat cu copilul. Este esențial ca suprafața împărțită de părinți și bebeluș pe timpul somnului, să fie una sigură.  Salteaua patului trebuie să fie fermă. Trebuie evitate saltelele de apă, saltelele deosebit de moi, care pot face crevase / adâncituri, situația în care bebelușul doarme la mijlocul patului la întâlnirea dintre două saltele (atenția la paturile din hoteluri – multe sunt paturi single unite). Patul / salteaua nu trebuie să aibă elemente ce agață sau în care copilul se poate prinde (corzi, elastice, panglici, etc). E recomandat ca mama să nu poarte lenjerie cu șireturi / corzi,  elemente care pot agăța copilul, bijuterii lungi, să își țină părul prins.

Atenție la spațiile dintre pat și perete, dintre saltea și cadrul patului, laterale, orice zonă de acest gen trebuie acoperită / adusă la același nivel cu salteaua, deoarece în caz contrar poate constitui o capcană pentru bebeluș. În cazul în care utilizați un pătuț de tip co-sleeper atașat patului matrimonial, asigurați-vă că este montat conform instrucțiunilor producătorului. Nu lăsați niciodată un bebeluș să doarmă nesupravegheat într-un pătuț de tip co-sleeper.

Evitați cuverturile, pilotele grele, jucăriile, prezența animalelor în pat. La modul ideal, un pat mare, este mai potrivit partajării cu copilul, decât unul îngust. În privința patului asigurați-vă în privința distanței dintre acesta și podea. Bebelușul nu trebuie să doarmă cu capul pe pernă și pilota nu trebuie să îi acopere capul.

Niciodată, dar niciodată nu dormiți cu bebelușul pe canapea / fotoliu / leagăn (orice altă suprafață în afara patului), fără să fiți supravegheați cu atenție de o persoană trează și alertă. Canapeaua, fotoliul, scaunul nu reprezintă spații sigure în care să partajați somnul cu un nou născut. Riscul să alunecați , să vă rostogoliți peste copil este foarte mare, copilul poate deveni captiv în denivelările canapelei sau ale fotoliului.

Multe din tragediile de asfixiere accidentală a nou născuților de către părinte s-au petrecut, așa cum menționam anterior, ca urmare a consumului de alcool sau droguri de către părinți, dar și ca urmare a adormirii mamei cu bebelușul pe canapea / fotoliu. La un moment dat în Marea Britanie (țară ce duce campanii ample legate de SIDS), spoturile publicitare agresive ce combăteau împărțirea aceluiași pat cu copilul au avut un efect de recul – creșterea numărului de asfixieri accidentale, ca urmare a faptului că părintele avertizat să nu doarmă cu copilul în același pat, adormea din cauza oboselii (epuizat de drumurile dintre patul matrimonial și patul copilului) pe canapea, împreună cu bebelușul.

În prezent, Marea Britanie  are o politică mai corectă în privința morții subite a sugarului, conștientizând că majoritatea părinților vor ajunge la un moment dat să doarmă cu bebelușii în pat și adaptând astfel discursul în direcția regulilor care fac bed sharing-ul o practică sigură.

Referințe

AAP, AAP Expands Guidelines for Infant Sleep Safety and SIDS Risk Reduction, accesat 27.09.2015

Ball, H. L. Breastfeeding, bed-sharing, and infant sleep. Birth 30, no. 3 (2003): 181–188.

McKenna, JJ., Maximizing the chances of Safe Infant Sleep in the Solitary and Cosleeping (Specifically, Bed-sharing) Contexts, accesat 27.09.2015

McKenna JJ, McDade T., Why babies should never sleep alone: a review of the co-sleeping controversy in relation to SIDS, bedsharing and breast feeding, Paediatr Respir Rev. 2005 Jun;6(2):134-52.

Weisinger, D., West, D., Pitman, T., Smith J., L., Sweet Sleep: Nighttime and Naptime Strategies for the Breastfeeding Family, Pinter & Martin, 2014.

Sursa foto: Tamaki Sono, Flickr, CC-BY

(articol citit de 12,135 ori, 2 vizite astazi)

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.


Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

3 Comentarii la "Ce reguli trebuie să respectăm atunci când dormim în același pat cu bebelușul?"

avatar
trackback

[…] Consumul de alcool în cantități mari afectează starea de conștiență a mamei și implicit capacitatea de a avea grijă de copil. Este interzis ca mama (sau părintele care a consumat alcool) să partajeze același pat cu copilul. […]

trackback

[…] Reguli de siguranță atunci când dormim în același pat cu bebelușul […]

trackback

[…] cu bebelușul dacă simțiți că asta vă ajută, respectând niște reguli fundamentale de siguranță, odihniți-vă pe timp de zi (de fapt profitați de fiecare moment de odihnă), delegați și […]

wpDiscuz