Așa cum mai nou, știe cu siguranță aproape orice mamă care alăptează, prima săptămână din August celebrează la nivel mondial alăptarea, printr-un eveniment girat printre alții de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF.
Săptămâna Internațională a Alăptării marchează de fapt semnarea Declarației Innocenti (în 1990), declarația fiind o inițiativă globală, la care au aderat mai multe state din lume. Fără a intra în detalii tehnice plictisitoare, vă spun că Declarația Innocenti s-a dorit a fi un efort global de recunoaștere a importanței alăptării ca mod optim de nutriție a copilului mic, a evidențierii rezultatelor studiilor științifice care arată efectele protectoare ale alăptării pentru mamă și copil (reducerea mortalității și a morbidității) și totodată faptul că aceste beneficii cresc odată cu creșterea duratei alăptării exclusive în primele șase luni de viață și în paralel cu creșterea duratei totale a alăptării.
Practic, Declarația Innocenti a încercat să aducă în atenția factorilor de decizie la nivel statal și global importanța alăptării, setând totodată niște ținte operaționale pentru statele semnatare (responsabili naționali cu promovarea alăptării, extinderea rețelelor de Spitale Baby Friendly, implementarea Codului de marketing al substituenților de lapte matern și implementarea de inițiative legislative care să protejeze mamele care alăptează și se întorc la muncă în sectorul formal sau informal)
Comform Declarației Innocenti, atingerea obiectivului de alăptare exclusivă până la 6 luni de viață, “necesită în multe țări întărirea unei culturi a alăptării și protecția ei viguroasă împotriva incursiunilor unei culturi a hrănirii cu lapte praf și cu biberonul (bottle feeding în textul original)”.
Știți care este ironia? Că în timp ce în țară diverse organizații de bună credință au organizat evenimente corecte de celebrare a alăptării cu ocazia Săptămânii Internaționale a Alăptării, de promovare, marketing și acoperire mediatică s-au bucurat exact acele companii care nu au niciun interes ca alăptarea exclusivă și alăptarea de durată în paralel cu alimentație complementară să funcționeze – producătorii de lapte praf și biberoane. Cu ironia specifică, au deturnat un eveniment destinat alăptării și investind banii pe care îi fac de pe urma mamelor, în promovare mediatică au luat din nou fața alăptării promovându-și de fapt produsele anti-alăptare. Ce interes are un producător de lapte praf sau unul de biberoane ca alăptarea să funcționeze? De ce ar promova și sprijini cu adevărat alăptarea dacă veniturile lor depind exclusiv de mamele care nu reușesc să alăpteze? Ce tupeu trebuie să ai să deturnezi în interes propriu celebrarea unui document internațional ce luptă împotriva unei culturi a biberoanelor și a laptelui praf, când tu produci biberoane și lapte praf? Mai jos, două studii de caz

Nutricia și seminarul de alăptare exclusivă

Producătorul de lapte praf ce deține brandul Nutricia a organizat în 5 august, cu ocazia Săptămânii Internaționale a Alăptării, un seminar de alăptare exclusivă, cu invitați medici, psihologi, cu teme de interes pentru mamele care alăptează. Am fost invitată dar nu am participat. La final, conform agendei evenimentului se împart cadourile, de data aceasta au fost cadouri infoensive fără impact asupra alăptării. Ultima conferință pentru părinți la care am participat (în care se discuta printre altele și despre alăptare și psihologia atașamentului) a livrat mamelor participante cadouri constând în ursuleți Humana și suzete Philips Avent. Și nici măcar nu era un eveniment sponsorizat la modul declarativ de un producător de lapte praf, ci de o bancă de celule stem.
În acest caz, Nutricia a ridicat la rangul de artă felul în care încalcă Codul de Marketing al substituenților de lapte matern, logoul și produsele lor ajung direct la mame din primele zile de viață, ei girând de fapt programul SAMAS, prin care au trainuit “consilieri” în comunitate care le oferă mamelor informații și consultanță în alăptare, sfaturi despre sarcină și perioada postpartum. Tot prin SAMAS și evident cu girul Nutricia s-au trainuit asistentele de prin maternități, în ale alăptării.
De curând, Nutricia s-a aliat și cu cel mai mare lanț de hypermaketuri din România. Am fost ieri la cumpărături într-unul din magazinele lanțului și timp de 30 de minute pe heavy rotation a răsunat reclama la importanța celor 1000 de zile “ceea ce faci și mănânci în primele 1000 de zile reprezintă cheia sănătății pentru întreaga viață” Ați ghicit , e vorba de Nutricia. Până la urmă ce interes ar avea un lanț de hypermaketuri să promoveze laptele matern? Care e gratis? În definitiv profitul vine de pe urma laptelui praf, care costă.
De remarcat și obsesia pentru nutriția mamei și cât de sentențios este mesajul. Am mai scris despre asta, e unul din trucurile subtile ale producătorilor de lapte praf de a descuraja alăptarea, speculând miturile necesității pe timpul alăptării al unei alimentații excesiv de corecte (și implicit rigide) și teama nefondată a mamelor că laptele lor nu e suficient de bun deoarece nu au o dietă perfectă. Cred că nu există mamă care să nu întrebe ce poate mânca în timp ce alăptează, ca să nu aibă copilul colici?
În privința acestor programe sponsorizate de producătorii de lapte praf o să auziți diverse persoane și organizații (în cazul de față Societatea Națională de Medicina Familiei și Societatea Română de Pediatrie) care le susțin părând că la mijloc e vorba doar de interesul mamelor. Credeți-mă, sunt mulți, foarte mulți bani în joc. În funcție de nivel, vizibilitate și implicare, sumele celor din vârf pot fi suficient de mari încât la un moment dat să te retragi dintr-o astfel de cacialma și să îți iei vacanță pentru tot restul vieții.

Philips Avent, produce biberoane și pompe dar vorbește despre alăptare exclusivă, la sân

Philips Avent s-a declarat un susținător al Săptămânii Internaționale a Alăptării. A profitat de eveniment și a organizat o campanie mediatică, promovând în mod evident nu alăptarea (așa cum susțin în comunicatul oficial), ci propriile produse. Ca și Nutricia, au trimis mailuri site-urilor de parenting și bloggerilor (unde cel mai probabil advertorialele au fost plătite sau recompensate cu produse pe care le puteau oferi drept premiu cititorilor pentru a-și crește traficul pe blog).
Mai jos, este un print screen după un mail de informare de la o companie care asigură PR-ul Philips Avent. E fascinant cum un producător de biberoane alege să celebreze Declarația Innocenti, care proclamă o luptă susținută în fața unei culturi intruzive a biberoanelor și a laptelui praf și aplicarea Codului de marketing al substituenților de lapte matern.  Philips Avent este un cunoscut al încălcărilor Codului de marketing al substituenților de lapte matern, conform IBFAN
În definitiv, poate că nu aș fi atât de vocală dacă informațiile promovate de Philips despre alăptare ar fi corecte, așa cum se laudă că o fac în comunicatul oficial. Dar citind articolele sesizezi o serie de inadvertențe și mai ales faptul că își promovează fățiș produsul. Articolele în care susțin că promovează informații corecte despre alăptare sunt de fapt o reclamă pe față menită să scoată în evidență cât de bune sunt pompele lor în comparație cu altele. Totul abuzând de minunata momeală de marketing care a devenit pentru ei Săptămâna Internațională a Alăptării, un eveniment dedicat nu pompelor de sân, nici laptelui praf, ci mamelor care alăptează.
Așa aflăm spre exemplu că pompa de sân are o putere de sucțiune mai mare decât a bebelușului…O informație atât de eronată din atât de multe puncte de vedere (nu doar din punct de vedere tehnic). Sucțiunea e doar un element în extragerea laptelui cu o pompă (care nu va putea reproduce niciodată suptul unui bebeluș eficient), suptul copilului fiind de fapt un mecanism complex în care nu doar sucțiunea e personajul principal, ceea ce explică disconfortul pe care multe mame îl resimt la pompă, faptul că nu își pot menține un volum de lapte adecvat pe termen lung și foarte lung prin pompare exclusivă, cu o pompă de uz personal. În plus pompele de sân nu au o putere de vacuum mai mare decât a unui bebeluș, ele sunt făcute în încercarea de imita cât mai bine suptul copilului (frecvență, ritmicitate și sucțiune) și din păcate multe din pompele de sân de pe piață, destinate uzului personal, eșuează lamentabil. În plus, o putere de sucțiune mai mare nu produce întotdeauna efecte pozitive, putând fi chiar în detrimentul mamei care ajunge să se pompeze cu o putere a pompei peste nivelul ei de confort, crezând în mod eronat că va extrage mai mult lapte. Dar cum mamele nu știu (pentru că nu face parte din fișa postului de mamă) ce presupune suptul unui copil alăptat, e o idee foarte bună de marketing să încerci să îți promovezi produsul ca fiind chiar superior suptului natural, la sân.
În același material, un medic consultant în lactație recomandă în mod explicit pompa de sân Philips Avent și nu alta. Și se fac niște recomandări foarte vagi despre cum ar trebui aleasă o pompă de sân. Vis a vis de această intervenție am două probleme care mi se par supărătoare
Ideea ca un specialist în lactație să promoveze un producător ce încalcă Codul de marketing al substituenților de lapte matern. Aș pune acest lucru pe seama vidului legislativ și a nebuloasei ce marchează intervențiile în lactație în România, inexistența unui cadru legislativ care să sancționeze producătorii ce încalcă Codul de marketing al substituenților de lapte matern și inexistența unui cod etic care să reglementeze felul în care acționează consultanții și specialiștii în lactație din România.  Probabil că va mai trece mult timp până când vom vedea povești ca cele ale lui Nancy Mohrbacher, leader LLL, IBCLC, FILCA ce și-a dat demisia după 8 ani, dintr-un job satisfăcător în care consilia telefonic utilizatoarele pompelor Ameda, în momentul în care Ameda a fost preluată de un producător de biberoane, iar încercările de a face compania producătoare de biberoane compliantă la prevederile Codului a eșuat (și în SUA aderarea la Cod este voluntară, deci gestul lui Nancy Mohrbacher a fost unul fundamentat etic și nu legal).
Un al doilea aspect problematic este sfatul specialistului legat de felul în care o mamă ar trebui să selecteze o pompă de sân. Informațiile furnizate în articol sunt foarte vagi, pentru ca imediat să se laude pompele Philips. Există un număr mare de mame care devin prizonierele pompei de sân deoarece nu beneficiază de sfaturi adecvate în alăptare/ Pentru cele care au nevoie la modul real de o pompă,  vorbim de o varietate de motive. Scopul utilizării fiind extrem de important în selectarea unei pompe, în momentul în care consiliezi o mamă în alegerea unei pompe e în capul listei de priorități. Asta deoarece nevoile de pompare ale unei mamei care a născut prematur, a celei care dorește să relacteze sau să își crească secreția lactată, a celei care se întoarce la muncă imediat după naștere diferă de nevoile de pompare ale unei mame care va folosi pompa de sân o dată sau de două ori pe perioada alăptării pentru a stoca un pic de lapte matern. Între pompele de uz spitalicesc și cele de uz personal există diferențe enorme, la fel cum o pompă manuală nu este eficientă în cazurile în care se recomandă o pompă electrică. Mamele care recurg la pompat nu au parte de consiliere adecvată și individualizată. Ceea ce explică problemele cu care acestea se confruntă (pompat dureros și ineficient, scăderea secreției lactate, ablactare prematură, copil care respinge sânul) ca urmare a utilizării unei pompe inadecvate scopului.
Un alt sfat greșit oferit de cei de la Philips Avent pe pagina oficială de Facebook este cel legat de existența unei frecvențe ideale a hrănirii la nou născut. Până în momentul de față nu s-a stabilit și nici nu se va stabili un ideal în frecvența hrănirii unui nou născut alăptat. Poate pentru copilul alimentat artificial 8-10 mese pe zi pot fi suficiente, însă pentru cel alăptat 8-10 mese pe zi reprezintă un MINIM, nicidecum idealul (în realitate mulți nou născuți sug mai des). La nou născutul alăptat nu există prea multe mese, există însă riscul să fie hrănit de prea puțin ori. Introducând ideea de ideal, sfatul celor de la Philips Avent generează anxietate mamei care alăptează și constată că nou născutul nu se încadrează în falsul “ideal”. Restricționând numărul de mese, se poate ajunge la scădere a producției de lapte, creștere deficitară a copilului, introducerea nejustificată a laptelui praf, a biberoanelor, refuzul ulterior al sânului.
În încheiere
– Această postare este despre producătorii de lapte praf și tetine artificiale, care s-au angajat să respecte un Cod internațional de marketing al substituenților de lapte matern, care culmea a fost dezvoltat prin consultarea cu ei.
– Acest Cod, elaborat în 1981 ca urmare a unor practici lipsite de etică ce au dus la moartea unui număr mare de copii, în special dințările africane, NU împiedică producătorii de tetine, biberoane și lapte praf să își producă sau comercializeze marfa. Codul reglementează practicile de marketing agresive și lipsite de etică, scopul fiind acela de a promova și proteja alăptarea asigurând totodată utilizarea adecvată a substituenților de lapte matern atunci când sunt necesari, în baza unei informări adecvate și prin distribuire și marketing adecvate. Principala prevedere a Codului interzice publicitatea produselor reglementate (lapte praf, sticle, tetine artificiale, sucuri, ceaiuri pentru bebeluși) către mame, familiile acestora și lucrătorii din sistemul sanitar. Deși nu se stipulează explicit interdicția de a organiza seminarii pentru mame în care să se vorbească de alăptare, acestea reprezintă de fapt o încălcare a Codului deoarece logoul și produsele companiei sunt promovate către mame. Pompele de sân nu intră sub incidența Codului, însă tetinele da. Ca atare, un producător de pompe care își promovează către public tetinele și biberoanele, încalcă Codul.
– Această postare nu este despre mamele care au folosit / folosesc lapte praf și / sau pompe de sân. Din păcate multe din mamele pe care le cunosc (inclusiv eu) au recurs cel puțin o dată la administrarea de lapte praf, altele devenind dependente de pompă fără posibilitatea de a mai readuce copilul la sân. În unele situații, in extremis, în absența unei rețele de bănci de lapte matern, a sfaturilor adecvate în alăptare se ajunge ca răul cel mai mic să fie oferirea temporară de lapte praf, iar pentru unele mame hrănirea cu biberonul, pur și simplu pare cea mai bună soluție. Pe de altă parte, principala cauză pentru care alăptarea nu funcționează așa cum ar trebui în România și peste tot în lume, ține tocmai de practici ca cele de mai sus – personal din maternități pregătit în probleme de alăptare de producătorii de lapte praf, miturile pe care producătorii le propagă, dezinformarea, mita care se dă în sistemul de sănătate, dorința de a acapara o cotă cât mai mare din piața mamelor. Rețineți, niciun producător de lapte praf sau biberoane nu va avea un interes din a promova alăptarea pe termen lung. O mamă care alăptează înseamnă o mamă care nu le aduce bani. Core business-ul lor și veniturile derivă de pe urma mamelor care din diverse motive nu reușesc să hrănească la sân.
– Nu am nimic cu persoanele (medici, ONG-isti, consultanți în lactație, etc.) implicate în astfel de campanii. Unele o fac pentru că sunt sume foarte mari în joc, altele acționează din bună credință .
Și nici nu sunt frustrată pentru că nu am primit bani pentru advertoriale (aș fi reușit să negociez foarte ușor niște sume atractive de bani pentru publicitate pe blog). Pur și simplu cred că e cazul să înțelegem ce înseamnă practici lipsite de etică și să luăm atitudine. Dacă ar fi să aleg între două rele prefer reclame care idealizează laptele praf (și publicul informat s-ar prinde că nu sunt reale) decât marketing care se face că idealizează alăptarea dar de fapt o sabotează.
Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

1 Comentariu la "Marketing anti-alăptare: despre cum Săptămâna Alăptării devine prilej de promovare pentru lapte praf și biberoane"

avatar
Elena
Elena

Daca vrei sa vezi mai multe informatii sau vrei idei pt un articol nou sa intri pe site-ul primele1000 de zile iar la noutati vezi toata conferinta. Eu una pot sa spun ca mi-a placut ca se promova alaptarea, mancarea sanatoasa, dar m-a si enervat faza ca la 2 ani se opreste alaptarea pe motiv ca nu mai e ok din punct de vedere psihologic. La cat de documentate esti mi-ar place sa scrii un articol despre benefiile alaptarii peste 2 ani la nivel psihologic.

wpDiscuz