Pentru că e sezonul gastroenteritelor, aud din ce în ce mai des de situația în care copilului alăptat (diversificat sau nu) i se recomandă întreruperea alăptării, chiar dacă acesta este capabil să primească lichide pe gură.

Această postare nu înlocuiește sfatul unui medic, singurul în măsură să stabilească un tratament în urma evaluării și monitorizării stării de sănătate a copilului. Pe de altă parte poate fi utilă în demontarea unor mituri legate de alăptarea pe timpul perioadelor de gastroenterită acută (diaree și s/au vomă provocate de un virus sau de o bacterie).
Recomandarea de a sista alăptarea pe timpul perioadei de boală (în special în timpul episoadelor de vomă) se face în ideea de pauză alimentară care ar favoriza refacerea sistemului digestiv. Studiile nu dovedesc însă beneficiile unei astfel de practici, ce privează în realitate, copilul alăptat de nutrienți, factori imuni și posibilitatea de a se rehidrata și recupera mai devreme din episodul de boală.
“Nu există nicio dovadă că o perioadă de pauză digestivă ar contribui la efecte îmbunătățite în cazul copiilor cu gastroenterită acută” (Wambach K, Riordan J, 2015). Totodată,  “nu este niciodată necesar să se întrerupă alăptarea în timpul fazei de rehidratare sau recuperare”. (Wambach K, Riordan J, 2015)
Continuarea alăptării în timpul gastroenteritei acute la copil este recomandată de protocoalele principalelor organizații medicale, fiind o strategie de primă intervenție. Continuarea alăptării la cerere (și exclusive în cazul copilului sub 6 luni) este o intervenție ESENȚIALĂ în recuperarea copilului alăptat ce traversează un episod de gastroenterită acută. “Cel mai bun tratament pentru un copil alăptat care suferă de gastroenterită acută este continuarea alăptării, chiar dacă acesta vomită și nu pare să tolereze lichidele “ (Newman, J. Pitman, T, 2014)

Care sunt avantajele continuării alăptării în cazul gastroenteritei acute la copil?

 

  • Laptele matern conține factori protectori (anticorpi, factori imunitari ce au rol de a proteja copilul în contextul gastroenteritei acute, dar și factori trofici ce ajută la refacerea mai rapidă a mucoasei intestinale în cazul unui episod de boală). Spre exemplu, laptele matern conține anticorpi împotriva rotavirusului, iar mucinele din laptele matern inhibă replicarea rotavirusului și a altor virusuri, lactoferina din laptele matern absoarbe fierul enteric prevenind astfel ca organismele patogene (în special E. coli) să obțină fierul necesar supraviețurii și proliferării. Lizozimul din laptele matern are rol bactericid (omoară bacteriile) și anti-inflamator, iar activitatea sa crește progresiv după vârsta de 6 luni. Lizozimul acționează împreună cu ascorbatul, distrugând tulpinile de E. coli și Salmonella (agenți incriminați în gastroenterita acută la copii). Nucleotidele din laptele matern amplifică procesul de refacere intestinală după ce mucoasa intestinală a fost lezată. Laptele matern conține de asemenea substanțe prebiotice și probiotice. Acestea sun doar o parte din multitudinea de componente ale laptelui matern ce previn infecțiile și ajută copilul să lupte în perioadele de boală.
  • Alăptarea previne deshidratarea și ajută copilul să se refacă mai repede, prin aportul de calorii și proteine . De regulă atunci când sunt bolnavi, copiii alăptați vor prefera să sugă la sân, mai degrabă decât să li se administreze orice altceva pe gură. Chiar dacă copilul vomită frecvent, trebuie ținut cont că laptele matern este un lichid fiziologic ușor digerabil, bine tolerat și implicit părăsește stomacul într-un timp relativ scurt. Nutrienții din laptele matern sunt asimilați rapid . Ca atare chiar dacă sugarul vomită frecvent după mese sau are scaune diareice frecvente , eliminând aparent laptele ingerat, este foarte probabil ca în condițiile alăptării frecvente, o mare parte din nutrienții din laptele matern să ajungă la copil. Ceea ce face alăptarea, o strategie mult mai eficientă decât administrarea exclusivă de soluții orale de rehidratare sau de ceaiuri.
  • Suptul la sân poate reduce episoadele de vomă, potrivit dr. Jack Newman explicația probabilă fiind că în timpul suptului, contracțiile mușchilor din stomac și esofag împing practic laptele în direcția opusă vărsăturilor. Ca atare, rareori copiii vomită în timp ce sug la sân, fiind implicit indicat să lăsăm copilul să sugă de confort și după ce a terminat masa. În cazul în care copilul alăptat vomită frecvent, unii specialiști recomandă mărirea frecvenței alăptărilor în paralel cu reducerea temporară a duratei acestora, unii copii beneficiind de pe urma ingerării frecvente a unei cantități mai mici de lapte (mese mici și dese). Unii copii pot suge mai prost în timpul perioadelor de boală, în aceste situații mama poate fi încurajată să își exprime laptele cu pompa sau cu mâna, pentru a-și menține o producție adecvată și să i-l ofere copilului cu cana sau cu lingurița. În situația în care starea copilului este atât de gravă încât afectează capacitatea copilului de a se hrăni la sân, laptele muls poate fi administrat prin sondă nazogastrică. Dacă starea copilului impune administrarea de soluții de rehidratare orală acestea pot fi administrare cu cana, lingurița, prin suplimentare la sân sau prin intermediul sondei nazogastrice, pentru a se evita astfel tetinele artificiale ce pot afecta ulterior, în mod negativ, suptul copilului.
  • Acidul docosahexaenoic (DHA) din laptele matern pare să contribuie la un răspuns anorectic mai scăzut în cazul copiilor cu infecții. Ceea ce, alături de factorii cu rol protector din laptele matern poate explica de ce copiii alăptați pierd mai puțin în greutate și au un risc mai scăzut de a fi spitalizați pe perioada unui episod infecțios, comparativ cu copiii nealăptați
  • Alăptarea asigură confortul de care copilul și mama au atâta nevoie pe timpul episoadelor de boală.
  • Întreruperea temporară a alăptării (care de multe ori, mai ales la sugarul mic, nediversificat se cuplează cu administrarea de fluide cu ajutorul tetinelor artificiale)  pune oricând riscul ca sugarul să respingă ulterior sânul, iar lactația mamei să scadă. Înțărcarea nu este sub nicio formă un eveniment de dorit, într-un astfel de context.  Înțărcarea prematură se asociază cu rate crescute de morbiditate și mortalitate, o susceptibilitate mai mare în fața tulburărilor gastrointstinale și a infecțiilor. În practică, în contextul înțărcării premature se constată o creștere a ratei infecțiilor digestive în timpul înțărcării și în săptămânile de după.

Ce spun protocoalele și specialiștii?

Centers for Disease and Control Prevention – “Pauza alimentară nu este indicată. Alăptarea trebuie continuată tot timpul chiar și în fazele inițiale de rehidratare.” În privința copiilor diversificați “dieta trebuie crescută cât de repede este tolerată, pentru a compensa pierderile de aport caloric, din faza de boală acută”  (CDC, 2003)
Academia Americană de Pediatrie – Documentul AAP (American Academy of Pediatrics) recomandă în cazul bolii diareice la copilul cu vârsta între 0 și 2 ani, continuarea alăptării chiar și în cazul deshidratării severe. “Soluțiile de rehidratare orală și continuarea hrănirii (în special alăptarea au redus notabil mortalitatea și morbiditatea asociate în mod clasic cu diareea și deshidratarea”. Referitor la boala diareică, AAP consideră că “spălatul pe mâini, alăptarea exclusivă și tratamentul prompt și adecvat pot preveni deshidratarea și moartea”, “continuarea alăptării fiind o modalitate importantă de a reduce riscul de recurență a bolii”. (AAP, 2011)
Breastfeeding and Human Lactation ediția 2015– “Copilul cu o formă ușoară de boală nu necesită intervenție specială cu excepția creșterii frecvenței alăptării și monitorizarea atentă în privința semnelor de deshidratare, în special numărul de scutece ude. În cazul în care copilul are mai puțin de 4 scutece umede în 24 de ore, refuză să sugă sau devine de neconsolat sau somnoros, este necesară evaluarea de către medic. Copilul care prezintă deshidratare minimă poate beneficia, pe lângă continuarea alăptării, de pe urma soluțiilor de rehidratare orală pentru a înlocui pierderile continue de fluide[.]..Nu există nicio dovadă că o perioadă de pauză digestivă ar contribui la efecte îmbunătățite în cazul copiilor cu gastroenterită acută. Dieta BRAT (banane, orez, sos de mere și pâine prăjită) este prea restrictivă și nu ar trebui recomandată. Copiilor care mănâncă solide trebuie să li se ofere diete adecvate vârstei, incluzând carbohidrați complecși, carne, iaurt, fructe și legume. Un astfel de aport reduce durata de boala și îmbunătățește efectele nutriționale. Mâncărurile bogate în zaharuri simple sunt de evitat.” (Wambach K, Riordan J, 2015)
dr. Jack Newman – “Cel mai bun tratament pentru copilul alăptat care suferă de gastroenterită acută este continuarea alăptării, chiar dacă acesta vomită și nu pare să tolereze lichidele. Laptele matern conțin nu numai anticorpi, ci și un număr de factori imuni ce protejează copilul de efectele grave ale unei infecții digestive. Mai mult, nou-născutul sau copilul mic se vor reface mult mai repede, când alăptarea nu este întreruptă…De asemenea, nutrienții din laptele matern se absorb mai ușor și mai repede decât cei din alte alimente (inclusiv din lapte praf), așa că se evită înfometarea copilului…Una din cauzele diareei prelungite este aceea că înfometăm copiii pentru a-i <>. Când dieta lor începea să includă alimente, medicii recomandau adesea orez, măr și banană, toate sărace în grăsimi. dar se pare că revenirea la o dietă bogată în grăsimi este de fapt necesară” (Newman, J. Pitman, T, 2014).
Referințe:
American Academy of Pediatrics (AAP), Diarrhea and Dehydration, AAP Health Initiatives, 2011
Huffman, SL., Cobest, C., Role of breastfeeding in the prevention and treatment of diarrohea, J Diarrhoeal Dis Res. 1990 Sep;8(3):68-81.
Lawrence, R.A,, Lawrence R.M.,  Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession, Sevent Edition, Saunders, 2010.

 

López-Alarcón M1, Garcia-Zuñiga P, Del Prado M, Garza C., Breastfeeding protects against the anorectic response to infection in infants: possible role of DHA, Adv Exp Med Biol. 2004;554:371-4.
My baby is sick – Should I continue to breastfeed?  Kelly Bonyata – accesat august 2015

 

Newman, J. Pitman, T,, Ghidul pentru alăptare al doctorului Jack Newman, Multi Media EstePublishing, 2014.
Wambach K., Riordan, J., Breastfeeding and Human Lactation, Fifth Edition, Jones & Bartlett Learning, , 2015
Această postare nu înlocuiește sfatul unui medic, singurul în măsură să stabilească un tratament în urma evaluării și monitorizării stării de sănătate a copilului.Vă recomand să vă adresați cu promptitudine unui medic, atunci când starea de sănătate a copilului vă îngrijorează.

Photo Credit: “breastfeeding”, © 2009 Summer, Flickr | CC-BY | via Wylio

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

5 Comentarii la "Alăptarea când copilul este bolnav de gastroenterită acută"

avatar
Stefania
Stefania
Undeva in jurul varstei de 9 luni am experimentat o enterocolita acuta foarte nasoala. Febra 39-40, scaune explozive fara numar(chiar 10)… Si acum stau si ma intreb ce curaj am avut de nu am mers la spital. Poate faptul ca eram la tara si mi-a fost frica cu febra a fost deciziv(nu o puteam controla nici acasa decat cu impachetari)…. Disperata mi-am sunat pediatra, povestindu-i ce am patit si ca ma aflu la tara, ca si cand as fi foat izolata de lume. M-a consolat zicandu-mi ca sunt foarte bine unde sunt, sa continui alaptarea (ceea ce si facusem intuitiv) si sa controlez febra cu antitermice (asta a fost faza cea mai grea, ca nu reuseam sa o controlez; dupa 2 ore incepea sa scada putin si dupa alte 2 ore era la loc la fel de mare). Dupa 5 zile de febra, ne-am revenit, si uite asa am scapat de spitalizare, hidratati cu titi si fara alte interventii ulterioare. Mentionez ca nu a vomitat deloc, poate atunci ar fi fost si mai complicat. Nu recomand nimanui sa faca asta, dar am vrut sa va spun ca se poate. Nu sunt sigura ca a doua oara as mai face la… Vezi mai mult »
Diana Patricia
Diana Patricia
Buna ziua! Bebele meu de 4 luni a facut ieri febra 38.1, a varsat o data in jet si pe gura si pe nas si a avut diaree (1 scaun pe zi) si acum 2 zile a avut un scaun verde cu mucisori. Ieri dupa ora 17 i-a scazut febra dar azi pe la 6 a inceput sa arda iar si la 7 a avut 38.3 plus un scaun cu diaree si i-am dat 2 ml de panadol sirop. Pe la 9 incercai sa ii dau sa pape si dupa 1 min se retrase si varsa cu jet pe gura si le nas. Il luai in brate ma plimbai 2 minute cu el si in timp ce il plimbam varsa iar cu jet. Il dusai la un dr si imi dadu sa ii dau zeama de orez cu supa din morcov si fara san pana deseara plus solutie de hidratare pe gura si alte picaturi si pliculete. Bineinteles ca eu nu vreau sa nu ii dau san si niciun caz sa ii dau ce zise el la 4 luni. Ii dadui sa pape putin si adormi. Burtica ii forfote foarte rau si tresare mereu cand ii forfote. Sunt foarte speriata… Vezi mai mult »
Alexandra
Alexandra

Iti multumesc, Andreea, pentru articol! Acum doua saptamani, cand fetita de 11 luni, a avut enterocolita, a fost mana cerească pentru mine. Ma simteam datoare să las un feedback. îngrijorată pana peste cap de simptomele copilei – scaune apoase, 5-6 pe zi, febra 38,7-39, nesomn, dureri de burtica -, cu inima cat un purice ca,in caz de ceva, nu as fi avut niciun ajutor competent (ne aflam intr-un sat din Jud. Tulcea iar spitalul de acolo nu are sectie de pediatrie), cu fetita care refuza orice antidiareic ori sarurile de rehidratare , am continuat sa o alaptez exclusiv, la cerere. A fost salvarea noastra. Intre timp am venit la București, insa nu a fost nevoie de spitalizare, slava Domnului.
Dupa 4 zile febra trecuse cu paracetamol si nurofen, iar scaunele se rarisera la 1/24h. Acum continuam cu protectis pt refacerea florei intestinale. Inca o data multumim pentru informaţii. Naştere frumoasa si sănătate multa! Alexandra

wpDiscuz