Folclorul consemneaza o fabula plina de intelepciune, aceea cu lupul paznic la oi. Cam asa sta treaba cu producatorii de lapte praf.

Daca pana cum ma minunam de felul lipsit de etica in care brandul Aptamil isi promoveaza laptele praf, vorbind despre alaptare si diseminand informatii gresite prin concursul unor medici care nu au nicio legatura cu procesul alaptarii, azi a venit randul brandului Milupa.

Cei de la Milupa au si ei o aplicatie interactiva de Facebook si un site, in care ofera, cum altfel, sfaturi despre alaptare? Nu au ajuns la nivelul rafinat de ipocrizie al celor de la Aptamil care au editat si o brosura cu sfaturi despre alaptare, insa informatiile despre alaptare oferite de Milupa sunt la fel de gresite si de periculoase. Strategiile similare nu ar trebui sa ne surprinda, intrucat Milupa, facand parte din grupul  NUMICO (Nutricia, Milupa, Cow & Gate). NUMICO a fost achzitionat in 2007 de Danone, al doilea mare producator din lume de substituenti de lapte matern.


Pagina lor de internet pare foarte dragalasa si prietenoasa cu mamicile / viitoarele mamici. Dau sfaturi despre cum sa te incalti in perioada sarcinii, cum sa iti anunti colegii ca esti insarcinata, nasterea la spitalul de stat vs. nasterea la privat, informatii despre celulele stem. Tematica e variata si reflecta exact cuvintele cheie pe care femeile le cauta pe Google atunci cand vor sa afle informatii despre sarcina, copii si mamicie. Ei au facut niste analize riguroase de trafic si nu au ales in mod intamplator sa ofere informatii pe astfel de teme. Cuvintele cheie potrivite ii ajuta sa se indexeze cat mai bine in rezultatele cautarilor de pe Google si sa apara inainte altor site-uri, iar asta inseamna trafic cat mai mare pe site-ul lor si implicit (spera ei) vanzari cat mai mari.
Printre infomatiile oferite, apar evident si cele despre alaptare. Si care credeti ca e subiectul fierbinte? “Alimentatia optima a mamei care alapteaza”. Ar trebui sa vorbim despre alimentatia mamei care alapteaza? Nu, nu are importanta deosebita pentru alaptare, cel putin nu in contextul unei societati in care avem acces la resurse de hrana. Ar trebui sa ofere sfaturi un producator de lapte praf despre asa ceva? Sub nicio forma! Sunt informatiile oferite corecte? Evident ca nu! 

De ce a ales Milupa sa vorbeasca despre un subiect care in mod normal nu ar trebuie sa preocupe mamele care alapteaza? Pentru ca este un subiect fierbinte si pot dezinforma foarte usor, creand subtil panica si anxietate printre mame, pe un subiect si asa sensibil! Pentru ca incearca sa faca mamele sa creada ca alaptarea presupune precautii si griji suplimentare din partea mamei! O mama panicata, nesigura pe ea, are mult mai mari sanse sa renunte la alaptare in defavoarea laptelui praf. Desi alimentatia mamei nu influenteaza cantitatea de lapte produsa, sau calitatea relatiei de alaptare, desi alimentatia mamei nu provoaca colici bebelusului, mamele din Romania inca mai cred in aceste mituri. In conditii normale de acces la resurse de hrana, mamele care alapteaza nu au nevoie de diete speciale si nu trebuie sa fie extra-precaute cu ceea ce mananca. O mama din societatea occidentala (deci publicul tinta al site-urilor Milupa) nu trebuie sa numere caloriile sau nutrientii din mancare. E suficient sa aiba o dieta echilibrata, sa manance atunci cand ii e foame si sa consume lichide atunci cand ii e sete.

Evolutia noastra ca specie sta marturia faptului ca mamele pot alapta cu success chiar si in conditii extreme, in conditile unei diete restrictive, in situatii in care accesul la hrana e limitat. Sa fi fost alimentatia o parte centrala in alaptare, specia umana nu ar fi supravietuit, ganditi-va numai la cate perioade de razboi si foamete a parcurs umanitatea si totusi copiii alaptati au supravietuit. Populatiile traditionale in care alaptarea se face la cererea reala a copilului nu cunosc termenul de colica. Chiar si asa, nu e saptamana pe grupurile de alaptare de pe Facebook in care cel putin 3 mamici sa nu intrebe ce pot manca daca alapteaza. Asta in conditiile in care de fiecare data alte zeci de mamici (printre care si consultanti in alaptare) le raspund ca nu exista dieta in alaptare, ca alaptarea nu presupune precautii speciale legate de alimentatie.

Si acum sa vedem ce neadevaruri spun cei de la Milupa despre alimentatia din timpul alaptarii.
  • “Un comportament alimentar echilibrat în primele 1000 de zile îi va asigura bebelușului un tonus bun în viața de adult. În perioada celor 1000 de zile, este importantă și alimentația ta, nu doar în sarcină, ci și atunci când alăptezi. Tot ceea ce consumi tu ajunge în laptele tău și, mai apoi, la micuț” zice producatorul de lapte praf

Sunt surprinsa de exactitatea pe care cei de la Milupa o ofera atunci cand vine vorba de perioada considerata de ei critica pentru dezvoltarea unui bebelus. De ce 1000 de zile (adica aproape 3 ani) si nu 1001 de zile? De unde au scos ei aceasta cifra exacta? E vreun studiu care sa ne spuna ca un copil are nevoie de fix 1000 de zile pentru a avea un tonus bun? Eu nu am gasit asa ceva si probabil ca nici cei de la Milupa, insa ei folosesc aceasta cifra deoarece indica varsta aproximativa la care un copil lasat sa suga pana cand vrea el, s-ar autointarca. Si e varsta (3 ani) pana la care ei isi vand produsele). Intelegeti de ce afirmatia lor este un nonsens si mamele ar trebui sa o descalifice din start, atata timp cat nu are nicio baza stiintifica?

Ideea de “Tot ceea ce consumi tu ajunge în laptele tău și, mai apoi, la micuț” este menita sa creeze presiune pe dieta mamei si implicit pe alaptare. Creaza o anxietate subtila mamei. Ideea pe care o transmite este trebuie sa fiu atenta tot timpul la ce mananc pentru ca tot ce mananc ajunge la copil, deci iata cate precautii presupune alaptarea
Iata ce ne spun specialistii in alaptare, in speta dr. Jack Newman “cu toate ca tranzitia proteinelor din dieta mamei in lapte are loc, acesta e de fapt un lucru bun. Laptele mamei contine, de asemenea, anumiti anticorpi si celule albe sensibile la proteine, astfel ca alaptarea duce la diminuarea sanselor copilului de a deveni intolerant la acele proteine”


Si evident ca pornind de la ideea ca totul trece in lapte, Milupa isi tese plasa de anxietate.

  • “În zilele noaste, din compoziția alimentelor moderne nu lipsesc aromele alimentare, îndulcitorii și agenții de întărire a gustului artificial – aditivi extrem de periculoși întrucât creează dependență încă din viața intrauterină. Meniul zilnic al mamei care alăptează va determina, în mare parte, predispoziția genetică a acestui omuleț în devenire pentru hrana dulce / sărată, carne și grăsime. Tocmai de aceea, încearcă să te orientezi cât mai mult către produsele naturale (bio).” zice producatorul de lapte praf

Cei de la Milupa vor sa ne atraga atentia ca traim vremuri in care mancarea e procesata si contine aditivi “extrem de periculosi care creaza dependenta din viata intrauterina” Ca atare un nou element de panica si anxietate pentru mama, Milupa incearca sa acrediteze subtil ideea ca laptele de mama ar putea fi contaminat de aceste substante si ca mama ar trebui sa consume in special alimente bio. Dar oare cate mame din lumea asta isi permit alimente bio?

Ceea ce nu ne spune Milupa este ca de fapt poluarea afecteaza lumea intreaga (anumite zone – cele sarace si cu legislatie de mediu defectuoasa in speta, fiind evident mai poluate decat altele), contaminarea venind direct din mediu, iar omul ca veriga finala a lantului trofic este cel mai expus, implicit poluantii ajung atat in laptele de mama, dar si in laptele formula (prin ingerarea substantelor nocive de catre vaci si prin procedeele de procesare). Lasand la o parte aditivii alimentari, spre exemplu cu totii avem POP (Persistent Organic Pollutants.) in corp in special ca urmare a dietei contaminate de toxinele din mediu– lactate, peste si carne. Dar surpriza, si vacile au POP in corp, iar ele sunt sursa de lapte convertit in formula pentru copii si apa poate contine POP). Ce este cu adevarat interesant este ca laptele de mama, ofera un beneficiu clar in cazul copiilor care au fost expusi in uter unor cantitati periculoase de toxine, comparativ cu copiii hraniti cu formula de lapte care au fost expusi unor cantitati similare de poluanti in uter. Nu mai punem la socoteala faptul ca indiferent de dieta mamei, laptele de mama contine: enzime, agenti antiinfectiosi si factori de crestere adaptati fiecarui copil alaptat in parte, elemente ce nu se vor regasi niciodata in fromulele de lapte. Ca atare, oricat de “poluata” ar fi dieta unei mame, studiile clinice facute timp de zeci de ani in domeniul lactatiei ne arata ca laptele de mama ramane cel mai valoros aliment pe care i-l va putea oferi vreodata copilului ei. Niciun alt aliment nu va putea rivaliza cu laptele de mama.
Revenind la conservanti si aditivi alimentari, un grup de lucru al Comisiei Codex Alimentarius (cea care seteaza standardele de baza pentru calitatea hranei) a investigat siguranta aditivilor si conservantilor din formulele de lapte destinate bebelusilor. Iata care au fost concluziile specialistilor: “Putini aditivi au fost investigati in relatie cu efectele lor asupra copilor foarte mici. Este ca atare prudent, ca alimentele destinate nou nascutilor sub 12 saptamani sa fie generate zilnic din ingrediente proaspete si refrigerate ca orice alt produs proaspat, deoarece este probabil ca mecanismele de detoxifiere, permeabilitatea anumitor tesuturi si alte mecanisme protectoare ale nou nascutului de pana la 12 saptamani sa nu fie suficient de dezvoltate pana in punctul in care sunt capabile sa faca fata unor substante care nu pun probleme adultului” Deci iata cine isi permite sa ne vorbeasca de aditivi si conservanti alimentari! Nu e ipocrit?

Si pentru ca Milupa a deschis cutia pandorei legata de dieta mamei care alapteaza, as vrea sa amintesc un review exhaustiv (Dorea, Jose G. Mercury and lead during breastfeeding. Br J Nutr 2004) privind ingestia de mercur, plumb si alaptarea (plumbul si mercurul sunt metalele grele cu care omul interactioneaza cel mai des in mediu si care sunt neurotoxice). Concluzia studiului sune asa: “Dietele obisnuite consumate de mamele care alapteaza nu pun niciun risc din punct de vedere al sanatatii pentru copii. In schimb, formulele pe baza de lapte de vaca, destinate sugarilor. pun un risc mai mare de expunere a copilului la substante neurotoxice”

  • “Meniul zilnic al mamei care alăptează va determina, în mare parte, predispoziția genetică a acestui omuleț în devenire pentru hrana dulce / sărată, carne și grăsime” zice producatorul de lapte praf

Predispozitia genetica a copilului? Ce exprimari savante sunt acestea. Probabil cei de la Milupa fac referire la acest studiu privind invatarea aromelor de catre nou nascuti in timpul perioadei pre si postnatale. Rezultatele studiului nu vorbesc despre “predispozitie genetica” ci despre cum copiii ai caror mame au consumat morcovi in timpul sarcinii si al alaptarii au fost mai incanatati de alimentele cu aroma de morcov, odata cu introducerea respectivelor alimente in dieta.

Remarcati utilizarea explicita a termenilor “dulce, sarat, carne si grasime”. Va amintiti reclamele de la TV cu “evitati consumul excesiv de zahar, carne si grasimi”? Ei bine, analogia unor gusturi banale si normale si a unor alimente ce se regasesc in mod normal in dieta omului sanatos, cu un avertisment cu tenta negativa nu e intamplatoare. Induce subliminal o stare de anxietate.
Da, e adevarat, meniul mamei poate favoriza o familiarizare a copilului cu anumte gusturi. Dar asta nu poate fi decat un lucru bun, un plus al laptelui matern care e indubitabil standardul biologic al speciei noastre. Prin acest mecanism natura se asigura ca micutul va primi cu deschidere mancarea solida, fiind familiarizat cu gustul inca din uter si mai apoi din timpul alaptarii. Iar daca o sa ascultati mame care au alaptat povestind despre inceperea diversificarii, o sa constatati ca ai lor copii au aceptat mult mai usor mancarea solida, decat cei hraniti doar cu lapte praf.

  • “O nutriție bogată în alimente organice, marcate cu sigla Uniunii Europene și codul organismului de certificare, asigură necesarul de nutrienți esențiali pentru micuțul tău.” zice producatorul de lapte praf

Asta e o fraza al carei rost pur si simplu nu il vad intr-un articol despre nutritia mamei. Ce treaba are sigla UE cu nutritia gravidei sau a mamei? Cate alimente pe care le cumparam sau pe care le producem noi au aceasta sigla? Doar alimentele certificate ecologic. Dar hai sa fim seriosi! Ne permitem sa mancam doar alimente cu certificare eco? 

Tocmai asta e si ideea, enuntand o aemenea platitudine ei vor sa induca mamelor sau viitoarelor mame ideea falsa ca numai o dieta organica e cea care asigura nutrientii esentiali pentru copil.
Femeile din toate colturile lumii, indiferent de dieta (deci se intelege ca si cele malnutrite) produc lapte adecvat nevoilor nutritionale ale copiilor lor. Iar asta a fost dovedit stiintific. Chiar si o femeie izolata undeva in munti, fara hrana poate produce lapte nutritiv pentru copilul ei (iar istoria consemneaza asta. Vazusem de curand un documentar in care o familie a ramas blocata in zapada in munti, timp de 8 zile. Nu au avut ce manca, au baut doar apa din zapada topita. Toti au supravietuti, inclsuiv copilul lor de cateva luni, alaptat la cerere. Iata, in conditiile in care mama nu mancase nimic, cu zilele!). 
Chiar daca mama nu mananca (situatie extrema, evident de nedorit) organismul va mobiliza resursele din depozitele mamei. Tocmai de aceea in zonele sarace unde femeile abia au dupa ce bea apa, alaptarea ramane standradul de aur, care ar salva de la moarte si malnutritie sute de mii de copii. Asadar, ce treaba are dieta organica cu asta? Doar mamele care mananca organic pot alapta si creste copii sanatosi cu laptele lor? Evident ca NU, doar ca cu asta incerca sa ne induca in eroare cei de la Milupa.

  • “Am voie să consum alimente din comerț în timpul alăptării? Răspunsul este da. Orice tip de extremism alimentar poate dăuna grav în cazul sănătății tale, și implicit, producerii de lapte matern. În plus, calitatea acestuia poate fi afectată doar în cazuri grave de malnutriție sau de consum excesiv al alimentelor dăunătoare (tip fast-food). De menționat că regimul echilibrat al proaspetei mămici este în strânsă corelație doar cu cantitatea de lapte.” zice producatorul de lapte praf

Aici asistam la un amalgam de inexactitati si dezinformari. Insa cea mai pregnanta este urmatoarea: “regimul echilibrat al proaspetei mămici este în strânsă corelație doar cu cantitatea de lapte”. Nu are nicio legatura cat mananci cu cantitatea de lapte (desihdratarea s-a dovedit a impacta cantitatea de lapte produsa de mama, insa studiile nu au aratat acelasi lucru si in cazul mancarii). Productia de lapte se bazeaza pe principiul cererii si al ofertei. Cu cat e pus mai des copilul la san si cu cat extrage mai mult lapte, cu atat mai mult va produce organismul. Cantitatea de mancare nu are niciun impact. Daca consumul de mancare ar influenta lactatia, nu ne-ar ramane decat sa mancam si sa asteptam sa producem lapte. Nici nu ar mai fi nevoie sa punem copilul la san.
Daca ar fi asa cum zic cei de la Milupa, nu am mai fi existat ca specie. Specia umana ar fi murit in perioadele de foamete sau de razboi, cand femeile aveau acces limitat la hrana dar totusi si-au alaptat cu succes copiii, punandu-i la san la cerere si producand laptele de care acestia aveau nevoie. 
Totusi, de ce recurge Milupa la o informatie falsa in mod grosolan? Pentru ca vor sa distraga atentia mamelor de la principiul real al productiei de lapte, “pacalindu-le” ca solutia productiei de lapte sta in mancare. 
Sa nu uitam de asemenea ca traim vremuri in care femeile sunt obsedate de diete si silueta. Acreditand ideea falsa ca lactatia e dependenta de cantitatea de mancare reusesti cu succes sa sperii o proaspata mamica deja obsedata de kilogramele in plus accumulate pe timpul sarcinii.

  • “Alăptarea copilașului îl poate feri pe acesta de bolile secolului. Laptele de la mamă asigură un nivel optim al dezvoltării funcțiilor organismului nou-născutului – pe scurt, el devine ceea ce tu mănânci” zice producatorul de lapte praf

Ceva mai grosolan nu cred ca mi-a fost dat sa citesc. Milupa bagatelizeaza intr-o scurta propozitie, in mod voit, beneficiile dovedite ale alaptarii . Ba chiar lasa efectele alaptarii dovedite si certe de protectie impotriva bolilor, pe seama incertitudinii, folosind verbul “poate”.

Iar fraza “Laptele de la mamă asigură un nivel optim al dezvoltării funcțiilor organismului nou-născutului – pe scurt, el devine ceea ce tu mănânci” este o eroare de argumentare folosita cu buna stiinta (o eroare a consecventului. E ca si cum ai spune “Daca cineva are cancer, raceste frecvent si transpira noaptea. Eu racesc si transpir noaptea, deci am cancer”). Propozitia Milupa e construita asa, in mod voit, E compusa dintr-o propozitie adevarata si o concluzie falsa, care nu au nicio legatura una cu alta, dar pe care Milupa le conecteaza pentru ca din nou, sa acrediteze ideea ca de fapt copilul alaptat are beneficiile pe care le are nu datorita laptelui matern, ci datorita mancarii consumate de mama. 
Da, “Laptele de la mamă asigură un nivel optim al dezvoltării funcțiilor organismului nou-născutului” dar nou nascutul alaptat nu se dezvolta atat de bine pentru ca devine ceea ce manaca mama. Nu alimentatia mamei e cea care face laptele matern un aliat valoros in dezvoltarea copilului.. Factorii imunitari, enzimele, factorii de crestere care se gasesc doar in laptele matern, nu si in formule fac parte din proprietatile biologice ale laptelui matern, rezultat al milioanelor de ani de evolutie in care specia umana a fost alaptata, independent de ceea ce au mancat femeile. Ganditi-va numai cum a variat alimentatia pe parcursul atator milioane de ani de evolutie. Si totusi laptele de mama si-a pastrat proprietatile benefice constant.

  • “Așadar, păstrează în dieta personală, în proporție de 70%, alimentele naturale integrale, legumele și fructele de sezon, nuciferele și germenii de plante, adică acea hrană abundentă în enzime, nutrienți și energie vitală. În rest, doar un maximum de 30% va fi compus din alimente procesate, neprăjite, recomandându-se prepararea lor în condiții casnice” zice producatorul de lapte praf

Din nou ma amuza exactitatea cu care ne surpind cei de la Milupa si felul in care jongleaza ei cu niste procente scoase din burta. De ce oare nimeni (niciun specialist in lactatie, niciun cercetator care a studiat zeci de ani lactatia si alaptarea) nu isi permite sa dea asemenea retete de alimentatie si vine Milupa sa ne spuna in ce procent sa consumam alimentele? De ce? Pentru ca este irelevant pentru lactatie, pentru alaptare si pentru sanatatea copilului, dar ii poate induce mamei ideea de strictete si rigurozitate asimilate unei false diete de alaptare.

Pozitia specialistilor in lactatie este ca mama nu trebuie sa tina o dieta speciala, deoarece calitatea dietei mamei are o influenta mica asupra calitatii laptelui produs. Cercetari antropologice serioase arata ca femeile au produs cantitati ample de lapte de mama, iar copiii lor au prosperat in conditiile in care mama manca doar orez, alaturi de cantitati infime de legume sau carne. Alaptarea, care si-a dovedit eficacitatea de milioane de ani nu are nevoie de o dieta speciala. Natura ne-a conceput in asa fel incat sa putem alapta si pe timp de foame sau cand resursele sunt limitate (evident nu este cazul de dorit, este o situatie extrema insa natura a conceput lactatia in asa fel incat sa faca fata). Iar faptul ca traim ca specie si in prezent, e dovada vie a acestui lucru. Cat de amuzant e cum s-a trezit un producator de lapte praf sa contrazica atatia ani de evolutie a speciei umane.

  • “Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării alături de începerea diversificării la sfatul medicului” zice producatorul de lapte praf

Aici avem de a face cu o dezinformare crasa. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) spune in mod oficial, urmatoarele: “Exclusive breastfeeding is recommended up to 6 months of age, with continued breastfeeding along with appropriate complementary foods up to two years of age or beyond.” In traducere “Alaptarea exclusiva e recomandata pana la 6 luni, cu continuarea alaptarii alaturi de alimente complementare adecvate, pana la varsta de 2 ani sau peste”. Apare undeva cuvantul medic? 

De ce denatureaza Milupa o recomandare foarte clara a OMS, introducand medicul in ecuatie? Pentru ca doreste sa acrediteze ideea ca medicul e cel care decide varsta pana la care un copil trebuie alaptat. Ce cred majoritatea medicilor despre laptele de mama dupa varsta de 6 luni? “ca e apa chioara”, in ciuda recomandarilor OMS bazate pe studii clinice serioase care arata ca alaptarea ar trebui continuata minim 2 ani. 
De ce sustin medicii ineptia ca “laptele de mama e apa chioara dupa 6 luni”? Pentru ca nu au informatii corecte despre alaptare, pentru ca sunt manipulati si dezinformati la randul lor de companiile de lapte praf. Pentru ca medicii sunt vectorul principal de promovare (cu buna stiinta sau nu) a laptelui praf, iar studiile au aratat impactul negativ al medicilor in intreaga lume asupra alaptarii. Acum intelegem de ce Milupa rastalmaceste o recomandare oficiala dupa bunul plac, introducand in schema principalul vector de promovare a produselor proprii.

  • “Este important ca, înaintea și în timpul alăptării să aveți o alimentaţie sănătoasă, echilibrată.” zice producatorul de lapte praf

Nu nu este important, am aratat mai devreme. E benefic ca dieta sa fie echilibrata, dar acest aspect nu e important pentru alaptare.

  • “Combinația alăptării cu biberonul în primele săptămâni de viață poate să reducă producţia de lapte matern, iar inversarea deciziei de a nu alăpta este dificilă” zice producatorul de lapte praf

Da , combinatia alaptarii cu biberonul poate reduce (pe tot parcursul alaptarii, nu doar in primele saptamani de viata) productia de lapte matern. “iar inversarea deciziei de a nu alăpta este dificilă” cred ca aici vor sa spuna ca e dificil sa se revina la alaptare exclusiva. Nu este adevarat, se poate, cu cat sunt scoase mai devreme laptele praf si biberonul din ecuatie, e cu atat mai usor.

  • “Întotdeauna consultați doctorul, asistenta sau moașa pentru sfaturi cu privire la hrănirea bebelușului.” 

Finalul recomandarilor Milupa e apoteotic. Da, pare de bun simt sa apelezi la medic, moasa sau asistenta pentru sfaturi privind nutritia copilului. Dar studiile si experienta practica ne arata ca aceste cadre medicale, in absenta unor specializari corecte in domeniul lactatiei, nu au competentele necesare sa ofere sfaturi de alaptare. Si ca apelarea la ei saboteaza alaptarea, scurtand durata acesteia. Daca Milupa vroia sa ofere un sfat de bine viitoarelor mame interesate de nutritia copilului (in speta alaptare) le-ar fi recomandat sa apeleze la specialisti in lactatie (IBCLC sau consultanti acreditati in lactatie).

Din puncul meu de vedere, Milupa si Aptamil incalca prevederile Codului international de marketing al substituentilor de lapte matern, dupa o “reteta” brevetata deja de Nestle. Codul interzice companiilor de mancare pentru bebelusi sa furnizeze informatii eronate. De asemenea, personalul de vanzari al companiilor de lapte pentru bebelusi nu ar trebui, in baza codului sa aiba niciun contact cu mamele sau familiile acestora. Totusi exact asta se intapla prin intermdiul Internetului, un spatiu virtual care inca nu intra sub incidenta Codului. Companiile stiu acest lucru si profita de el. Asa ca nu ne ramane decat noua, mamelor sau viitoarelor mame sa fim inteligente si sa nu dam Like paginilor lor de facebook, sa le evitam site-urile si sa nu ne implicam in campaniile lor..

Pe lista mea neagra, as trece si Philips Avent (ei sunt la limita, borderline). De ce? Pentru ca este un producator de tetine si biberoane, care da sfaturi despre alaptare. E o contradictie crasa. Ce interes ar avea un producator de tetine ca alaptarea sa se deruleze fara probleme, iar mama sa nu aiba niciodata nevoie de biberon sau suzeta? Niciunul. Sa va mire de ce pagina lor de Facebook e plina de diverse insinuari? 

Spre exemplu ”In ce situatii l-ati lasat pe tati sa hraneasca bebelusul?” Cu o poza care arata un tata si un nou nascut mic (sub varsta de diversificare, deci copil ce ar trebui hranit numai cu lapte). Ei bine, bebelusii alaptati nu au nevoie de tati pentru hrana. Tatal se poate implica cu placere in alte activitati la fel de importante (joc, baita, plimbare, etc).

Sau intrebari de genul “Tu cat de usor ai trecut peste primele zile de alaptare? Pentru ca este o perioada solicitanta, se recomanda multa odihna si o dieta sanatoasa!”

Da, Philips Avent, multumim stim si noi mamele care am alaptat ca inceputurile au fost solicitante, dar chiar nu avem nevoie de un producator de tetine si biberoane sa ne spuna acest lucru. Si nici sa ne indemne la multa odihna si la dieta sanatoasa, cand hai sa fim realisti corpul nostru e pregatit sa faca fata provocarii si unei perioade scurte dar intense in care hranirea bebelusului e prioritara odihnei si dietei. Oare cate mame din lumea asta au descris venirea cu bebe acasa ca o perioada cu “multa odihna si dieta sanatoasa”?!

Asa ca dragi mamici din lista mea de prieteni, care alaptati si dati Like paginilor Philips Avent / Aptamil / Milupa sau care le promovati asa-zisele lor campanii pro-alaptare, ganditi-va de doua ori inainte sa va aliniati unor asemenea demersuri. Dezinformarile nu sunt intamplatoare, in spatele acestor pagini si enunturi aparent “nevinovate” stau cercetari de marketing riguroase, cercetatori specializati in psihologia consumatorului, in modalitati subtile de manipulare.

Referinte:


Pozele capturate: ClubMilupa si Avent Facebook si Healthyguts

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

4 Comentarii la "Cum isi fac producatorii de lapte praf si tetine reclama … promovand gresit alaptarea"

avatar
Mihai
Mihai

Articolul acesta m-a dus cu gandul la tragedia ce a avut loc cu ceva timp in urma in China cand nu stiu cate sute de bebelusi au murit din cauza unui lapte praf …..
A fost, este si o sa ramana un business foarte profitabil ….

In brate la mami

Mihai, da contaminarea intentionata cu melamina a laptelui praf de catre firma Sanlu. O tragedie in adevaratul sens al cuvantului. Ar fi putut fi evitata daca statul chinez era mai atent si daca mamele alaptau. Dar asta e problema cu producatorii de lapte praf ca isi fac singuri controalele de safety, nu cred (aici s-ar putea sa ma insel si astept corectii) sa existe niste organizatii care sa ii supraverifice constant. In China a fost ce a fost ca acolo in privinta mancarii nici nu sti la ce sa te astepti. Dar se intampla si la case mai mari. Si sus numitii, dar nu numai au avut ceva probleme. Contaminari de loturi de lapte praf cu o bacterie numita Enterobacter sakazakii.http://www.who.int/foodsafety/publications/micro/MRA_followup.pdf

Claudia Chirica
Claudia Chirica

Pornind de la ceea ce am citit la tine pe site, am gasit in The Guardian aceasta stire, http://www.theguardian.com/sustainable-business/nestle-baby-milk-scandal-food-industry-standards foarte interesanta …. o recomand tuturor sa o citeasca …

In brate la mami

Claudia, multumim pentru link. Nestle e inca boicotata. Cel mai lung boicot din istorie. Ce e trist e ca practicile lipsite de etica ale Nestle au fost imediat copiate si de alti giganti din industrie. Asa ca mi se pare incorect pentru binele omenirii sa plasam doar Nestle pe "piedestalul" lipsei de etica. Sa ii boicotam pe toti, alaptand cat mai mult si oferind alimente de diversificare, din productie proprie

wpDiscuz