Citeam de curand rezultatele unui studiu realizat de Children’s Hospital of Eastern Ontario, legat de cunostintele pe care le au medicii in privinta alaptarii. Si rezultatele nu m-au surprins deloc.

Cercetarea a vizat 397 de medici pediatri, 322 de medici de familie, 17 medici rezidenti in peditarie si 44 de rezidenti in medicina de familie, care au raspuns unui chestionar format dn 17 intrebari vizand cunostinte de alaptare.

  • 68,1 % din pediatrii chestionati si 66% din medicii de familie nu cunosc semnele unei bune atasari la san. Ceea ce nu e deloc suprinzator in conditiile in care doar 5,1% din pediatrii chestionati si 11,3% din medicii din familie isi fac timp sa urmareasca o sesiune de alaptare in cadrul consultului.

  • 72, 6% din pediatrii chestionati si 70,4% din medicii de familie cred ca mama trebuie sa bea lapte pentru a-si stimula lactatia. Asta e pur si simplu ilar, uau, flabbergasting (nu imi gasesc cuvintele si poate ca daca n-ar fi de plans, as rade) In 2014, cu atatea studii efectuate in domeniul lactatiei medicii promoveaza un mit ce ma duce cu gandul la Evul Mediu. Ne mai miram ca mamele sunt sfatuite sa tina diete restrictive atunci cand alapteaza? Si sa excluda alimente nutritive de teama ca ar putea provoca colici bebelusului?

  • 51,8% din pediatri ignora ca administrarea de lapte praf in primele saptamani de viata creste riscul ca alaptarea sa nu functioneze, ducand la intarcare prematura. De asemenea, foarte multi din medicii chestionati considerau laptele praf echivalent din punct de vedere nutritional cu laptele de mama, desi consensul medical international, bazat pe studii serioase, ne arata ca laptele praf e inferior.

  • 55, 6% dintre pediatri au in cabinet mostre si preparate cu lapte praf, insa doar 52,4% au pliante desre alaptare pe care sa le poata da pacientelor. Sa mai vorbim, asadar de echitatea cu care se promoveaza hranirea naturala si gratuita versus hranirea artificiala si contra costa?

  • 90% din pediatrii si medicii de familie chestionati nu resimt disconfort atunci cand in cabinetul lor, privesc o mama care isi alapteaza nou nascutul. Insa doar un pic peste jumatate din medici pastreaza aceeasi atitudine cand vine vorba de alaptarea unui copil mai mare, in ciuda recomandarilor facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care indeamna la alaptare pana la varsta de 2 ani si peste. Cator mame nu li s-a spus sa intarce copilul pentru e deja “prea mare”? Cati medici promoveaza autointarcarea ca norma biologica?
Ce e important de retinut din acest studiu ale carui rezultate pot fi cu usurinta extrapolate si la alte tari (desi ma tem ca daca studiul s-ar efectua in Romania, rezultatele ar fi devastatoare):

  • Studiul a pornit de la niste premise validate de comunitatea stiintifica internationala: Atitudinea si recomandarile medicilor afecteaza in mod direct durata alaptarii. Studii efectuate in multe tari au aratat ca de cele mai multe ori, medicilor le lipsesc cunostintele si abilitatile pentru a asista si sprijini alaptarea.
  • Rezultatele studiului sunt concordante cu cele ale studiilor anterioare, care arata ca mamele care alapteaza primesc ajutor si spijin minime pe probleme de alaptare, din partea medicilor.
  • Medicii chestionati aveau cunostinte deficitare privind: atasarea copilului la san, stimularea lactatiei, contraindicatii reale in alaptare, facand recomandari gresite ( ex: alaptare la program). Mai mult, studiul a relevat incapacitatea medicilor de a-si autoevalua cunostintele de alaptare, probabil ca urmare a faptului ca nu stiu ce ar presupune o consiliere eficienta in alaptare.
Ce inseamna asta? Ca medicii au putine cunostinte despre alaptare, nu se auto-evalueaza corect (deci cred ca informatiile gresite pe care le ofera mamelor sunt corecte) iar asta saboteaza in fapt relatia de alaptare, scurtand nejustificat durata acesteia.

Cum se comporta, in realitate un medic pro-alaptare?

Cred ca cel mai bine definesti un medic pro-alaptare prin ceea ce NU face impotriva alaptarii. In esenta, un medic care sprijina corect alaptarea are cunostinte solide de alaptare si de regula e IBCLC. Simplul fapt ca un medic considera laptele de mama mai bun decat laptele praf, nu il califica drept medic capabil sa sprijine corect alaptarea, atata timp cat nu are cunostinte bune despre atasarea copilului la san, sau atata timp cat iti spune sa te mulgi si sa-i dai laptele tau cu biberonul.

Daca tu ca mama cauti un medic pro-alaptare si vrei sa fii sigura ca e cel potrivit, cauta unul cu certificare IBCLC si sunt cativa in tara (tot incerc sa fac o lista sa ii adun pe toti, dar inca nu imi iese).

De cine sa te feresti?

Aici recurg la “Ghidul pentru alaptare al doctorului Jack Newman (pp. 17 – 20), care sintetizeaza foarte bine semnele ca un medic are toate sansele sa iti saboteze relatia de alaptare. Asadar, daca vrei sa alaptezi cu succes dar medicul tau face lucrurile de mai jos, sustinand in acelasi timp ca e pro alaptare, schimba-l:

  • Iti ofera mostre sau brosuri de la una sau mai multe companii de lapte praf cand esti insarcinata sau imediat dupa ce ai nascut;
  • Iti spune ca alaptarea sau hranirea cu biberonul sunt in esenta, acelasi lucru (valabil si pentru hranirea cu biberonul a laptelui matern muls);
  • Iti spune ca o anumita marca de lapte praf e cea mai buna;
  • Iti spune ca este inutil sa tii copilul piele-pe-piele sau sa ii dai ocazia sa fie alaptat imediat dupa nastere pentru ca o sa fii prea obosita, iar copilul nu o sa fie interesat;
  • Iti spune ca nu exista confuzia mamelonului sau ca ar trebui sa incepi sa oferi biberonul cat mai devreme, ca sa te asiguri ca il va accepta;
  • Iti spune ca trebuie sa intrerupi alaptarea pentru ca tu sau copilul sunteti bolnavi sau trebuie sa iei medicamente ori sa faci analize. (Excludem situatiile reale dar foarte rare in care alaptarea trebuie intrerupta. Ma refer aici la situatiile uzuale in care mamei i se spune ca daca e racita sau daca trebuie sa faca o radiografie trebuie sa intrerupa alaptarea. Sau la situatiile in care medicul nu cauta sa ofere tratamente compatibile cu alaptarea);
  • Este surprins sa afle ca aveti un copil de sase luni (un an sau mai mult) care este inca alaptat;
  • Iti spune ca laptele matern nu mai are nicio calitate dupa ce copilul ajunge la o anumita varsta, ceea ce  e complet fals. Laptele de mama isi pastreaza nutrientii indiferent de varsa copilului. Si chiar daca ar fi, prin reducere la absurd sa presupunem ca laptele matern s-ar transforma dintr-o data in apa chioara, ramane aspectul incomensurabil al relatiei afective care se stabileste intre copil si mama care il alapteaza;
  • Iti spune ca nu trebuie sa permiti niciodata copilului sa adoarma la san;
  • Iti spune sa nu ramai in spital pentru a-ti alapta copilul bolnav, pentru ca este important pentru tine sa te odihnesti;
  • Si as mai adauga eu: iti spune sa iti alaptezi copilul la un program strict, sa ii pui intre alaptari suzeta ca sa eviti plansul de foame.

De ce nu sprijina medicii alaptarea?

De ce totusi, multi dintre medici nu reusesc sa sprijine corect alaptarea, in ciuda faptului ca majoritatea considera alaptarea “standardul de aur in nutritia copilului”? Cred ca problema trebuie abordata din mai multe unghiuri, schema dupa care se ajunge le esec in alaptare, intermediat de medic fara voia sa, fiind urmatoarea:
      Medicul invata in scoala ca alaptarea este “standardul de aur” in nutritia copilului. Medicul invata ca alaptarea este un proces fiziologic, copilul se naste cu reflexul de a suge, toate femeile care au nascut pot alapta. Si ceea ce invata despre alaptare se opreste cam pe-aici. Peste informatiile despre alaptare se trece foarte usor, pentru ca se porneste de la premisa ca e un proces fiziologic si natural, pregatirea medicilor axandu-se pe patologie.

        Asadar, medicul nu invata cum sa faca fata problemelor aparute in alaptare. Se porneste de la ideea ca e un proces natural care ar trebui sa mearga de la sine, pe principiul asa ne-a lasat natura, e o chestiune care functioneaza de mii de ani. Se neglijeaza insa interventiile din timpul nasterii si dupa, impactul negativ al acestora asupra alaptarii si faptul ca majoritatea problemelor de alaptare incep imediat dupa nastere.

        Fie ca e intrat in campul muncii, fie ca e inca pe bancile scolii, medicul e bombardat din toate partile de producatorii de lapte praf. Participa la seminarii sponsorizate, primeste mostre gratuite din partea acestora. In unele cazuri companiile de lapte praf editeaza ghiduri sau organizeaza seminarii in care le vorbesc medicilor despre alaptare, transmitand informatii eronate sau incomplete! Companiile producatoare de formula investesc in modernizarea spitalelor, ofera obiecte personalizate, totul actioneaza subliminal asupra medicului, care desi invata in scoala ca laptele matern e “standardul de aur”, ajunge sa creada ca laptele praf e echivalentul laptelui de mama. Marile companii producatoare de lapte praf si-au realizat mare parte din munca de marketing prin intermediul sistemului de sanatate, asa cum noteaza dr. Jack Newman in cartea sa. “Companiile incheie contracte de exclusivitate cu spitalele, oferind pe langa laptele praf gratuit si bani multi, fonduri pentru echipamente si continuarea studiilor medicale, centimetre pentru copii, grafice de crestere si maruntisuri ce decoreaza de regula cabinetele medicilor, purtand bineinteles sigla companiilor in cauza. Studiile arata ca 93% din femei folosesc sau suplimenteaza cu acelasi tip de lapte praf folosit in spitalul in care s-a nascut copilul”. Absurditatea se propaga si in sfera de credinte personale ale medicului. Am intalnit pediatri onesti, de buna credinta, care promovau pe blogurile lor (in mod gratuit) o anumita marca de lapte praf doar pentru ca experienta le-a dovedit ca e mai buna decat alte marci. Desi sustineau ca alaptarea e “standardul de aur”, considerau ca fac un bine mamelor, oferindu-le o informatie “din interior” despre anumite marci de lapte praf.

       Ce se intampla in momentul in care medicul intalneste o mama cu probleme in alaptare, spre exemplu o mama al carei copil alaptat nu mai ia in greutate? Daca se auto-declara un medic ce sprijina alaptarea, incearca sa ajute mama, insa nu stie cum. De regula ii ofera informatii eronate, care asa cum arata studiile, impacteaza negativ alaptarea. Neavand rezultatele scontate, ii ofera mamei solutia “salvatoare”: laptele praf.  E confruntat cu un paradox: la scoala a invatat ca alaptarea functioneaza de la sine, practica i-a dovedit contrariul: in mintea sa se contureaza ideea (evident eronata) ca nu toate mamele pot alapta, laptele matern nu e cel mai bun pentru toti copiii. Eventual incearca sa consoleze mama, sa ii explice ca nu e nicio problema ca nu a reusit sa alapteze, laptele praf e bun, a vazut foarte multi copii sanatosi crescuti cu lapte praf, alaptarea trebuie sa fie o placere si pentru mama, altfel nu are de ce sa mai continue. Sub pretextul ca atenueaza vinovatia mamei, isi mascheaza propria lipsa de cunostinte in domeniul alaptarii. In absenta abilitatilor de a ajuta mama sa rezolve problemele in alaptare, fiecare caz de problema in alaptare actioneaza ca profetie de autoimplinire pentru medic: ii intareste falsa credinta ca numarul mamelor care pot alapta e mic, in ciuda studiilor care arata contrariul.
In incheiere, vreau sa subliniez ca aceasta postare nu e nicidecum un atac la adresa medicilor pediatri sau a muncii pe care acestia o depun in salvarea copiilor nostri. Vreau doar sa atrag atentia asupra unor aspecte dovedite de experienta noastra, a mamelor care alapteaza, dar si de studii: ca este foarte greu sa gasesti medici care au cunostinte corecte despre alaptare si care sunt capabili sa sprijine alaptarea. Ca este foarte important pentru medicul pediatru sa inteleaga ca alaptarea nu e “Cenusareasa” nutritiei copiilor si nu trebuie abordata pe principiul “daca merge e buna daca nu, recomandam lapte praf”. Asa cum medicul invata despre boli si tratamente e dator sa se formeze si in domeniul alaptarii, sa fie capabil sa consilieze corect mamele care doresc sa alapteze.

Daca aveti experienta cu medici care sprijina alaptarea, sau din contra o ingradesc lasati un comentariu cu numele lor si localitatea din care provin.

Ca medici pro-alaptare si avand cuostinte solide in alaptare eu recomand pe: Marta Muresan (IBCLC), Nita Mihaela (IBCLC), Ilinca Tranulis (IBCLC) si Ana Culcer

Later edit:

International Society for Social Pediatrics and Child Health (ISSOP) a solicitat industriei de hrana pentru bebelusi, printr-o scrisoare deschisa, sa inceteze sa mai sponsorizeze educatia medicala, intrucat acest conflict de interese dauneaza alaptarii si incalca Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern al OMS. “Sponsorizarea formarii medicilor are ca rezultat medici care sunt ambivalenti fata de alaptare. Industria de hrana pentru bebelusi stie cum sa influenteze practica medicala prin sponsorizari, fie ele alocare de fonduri pentru cercetare si educatie pediatrica, intruniri si jurnale profesionale, sau pliante date la extrenare. Sponsorizarea prin natura sa genereaza un conflict de interese. Fie ca ia forma cadourilor, a meselor, sau a ajutorului cu cheltuielile de participare la conferinte, creeaza o obligatie si o nevoie de reciprocitate. Aceasta relatie influenteaza astfel atitudinea medicilor fata de companie si produsele sale si duce la o lipsa inconstienta de dorinta de vorbi de rau companiile respective. Pediatrii au responsabilitatea morala si etica sa ajute si sprijine mamele in alaptare si sa evite orice conflict de interese real sau perceput. Acesta este un conflict de interese daunator, ce are consecinte asupra vietilor a milioane de copii. Interesul industriei ce produce hrana pentru copii este sa isi maximizeze profitul prin vanzarea de substitute de lapte matern. Sponsorizarea compromite inevitabil datoria pediatrilor si a altor profesionisti din domeniul ingrijirii copiilor, de a promova alaptarea”

Bibliografie:
Breastfeeding Knowledge, Confidence, Beliefs and Attitudes on Canadian Physicians
Ghidul pentru alaptare al doctorului Jack Newman, Dr. Jack Newman, Teresa Pitman, Multimedia East Publishing

De citit in completare:
Exploration of Guilt Among Mothers Who Do Not Breastfeed: The Physician’s Role – Journal of Human Lactation – un articol foarte interesant despre alaptare si vinovatie
Cum recunosti un medic pro-alaptare?
Cum alegi un IBCLC bun? – Un articol foate bun despre cum ne alegem un consultant in alaptare in asa fel incat sa fim siguri ca raspunde nevoilor noastre. Desi articolul ne indeamna sa-i adresam consultantului intrebari aparent tehnice, din experienta va spun ca sunt aspectele cele mai dificile si care pun problemele cele mai mari in alaptare, insa pe care nu toti consultantii in alaptare (fie si IBCLC) stiu sa le abordeze.
O postare foarte buna, in romana,  despre marketingul realizat de companiile de lapte praf care pozeaza in “ajutoare” pentru alaptare, dar de fapt sunt un cal troian, sabotand prin dezinformare subtila incet dar sigur durata alaptarii. (vezi campania Aptamil care circula si pe Facebook, in care culmea un producator de lapte praf da sfaturi despre alaptare. Campanie la care mamele din lista mea de prieteni dadeau like fara sa se intrebe de ce un producator de lapte praf ar vorbi corect si onest despre alaptare).
Pediatricians call on baby feeding industry to stop sponsorship of medical education. Conflict of interest is damaging to support breastfeeding

photo credit: Raphael Goetter via photopin cc

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar
wpDiscuz