Despre teama de a ne ține copiii în brațe

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami, plans copil, Skin to skin 2 Comments

Foarte des mi se întâmplă să vorbesc cu mame care îmi spun că bebelușul lor nu se oprește din plâns, sau că plânge toată ziua sau că plânge și nu știu ce să îi mai fac. Atunci când un bebeluș plânge, el ne transmite cu siguranță un mesaj, prin intermediul unei forme de limbaj care îi este cea mai accesibilă. Atunci când o mamă îți spune că bebelușul plânge toată ziua, primul lucru pe care îl ai în vedere e să ajuți mama să evalueze situația – e copilul hrănit, schimbat, eructat? Are o stare de sănătate bună? A luat bine în greutate? A făcut caca, a făcut pipi? Cât? E nevoie să fie văzut de un medic? De cele mai multe ori se întâmplă ca răspunsurile la întrebările de mai sus să fie îmbucurătoare. Și atunci întreb: “Ce se întâmplă când îl luați în brațe?” “Evident, când îl iau în brațe se oprește din plâns, iar când îl pun jos începe din nou să plângă” “….În acest caz pare că ați găsit răspunsul, luați-l în brațe….” “Da, dar evit să fac asta pentru că nu vreau să se învețe în brațe și apoi să vrea să stea doar în brațe.” “Credeți-mă pe cuvânt când vă spun că nu cunosc niciun adolescent de 18 ani care să vrea să stea doar în brațe…..” Dacă încă nu am pierdut interesul și deschiderea mamei, continuu prin a-i spune cât de bine îi este bebelușului în brațele ei, cât de important este pentru dezvoltarea fizică și … Citeste mai departe

Mitul “răsfățului”, demontat științific?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, dezvoltarea creierului, Dezvoltarea nou născutului, In brate la mami, Instinct matern, Perioada neonatală, Plans controlat, plans copil, Plânsul care semnalizează o nevoie No Comments

De fiecare dată când citesc despre studii care dovedesc superioritatea laptelui matern în raport cu laptele altor specii pentru puii de om, sau despre studii care arată de ce e bine să ne luăm copiii în brațe, am aceeași reacție: oare ce schimbări dramatice au avut loc în ultimele secole astfel încât am ajuns în punctul în care avem nevoie de validări științifice pentru a accepta lucruri care sunt intuitive sau care nu ar trebui să fie puse la îndoială? Există pur și simplu pe lumea aceasta lucruri irefutabile (adică de netăgăduit) care nu ar trebui în mod normal, într-o societate normală să consume din timpul științei. Uneori mi se pare că e ca și cum am avea nevoie de studii care să ne spună că zăpada este rece. E ca și cum omenirea ar fi știut asta intuitiv, dar pe parcurs s-a întâmpla ceva care ne-a făcut să ne temem să punem mâna pe zăpadă (astfel încât ne e teamă să testăm prin propriile simțuri), așteptăm să vină o echipă de experți să ne spună că s-a dovedit că e în regulă să ieșim afară, zăpada e într-adevăr rece, dar asta nu este un lucru periculos. Nu e evident? Și nu e oare supărător că nu mai vedem evidența? De fapt una din cele mai frecvente temeri în relația cu un nou născut este că se învață în brațe. Am fost întrebată de foarte multe ori despre acest subiect. E o temere pe care o întâlnesc mai degrabă la bărbați în relația cu … Citeste mai departe

Și copilul meu plânge…

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, CIO, plans copil, plansul de descarcare, plansul in brate, Training de somn 8 Comments

Aud din ce în ce mai des că sugarii și copiii mici trebuie lăsați să plângă pentru a-și descărca frustrările și tensiunile acumulate peste zi. Că plânsul este o nevoie a copilului “la fel ca defecarea”, cum nouă ca adulți plânsul ne face bine, este problematic să nu lași copilul să se exprime prin plâns. Că noi cei care suntem împotriva trainingului de somn și a CIO, le facem un deserviciu copiilor noștri nelăsându-i să își împlinească nevoia de plâns și descărcarea prin acesta. Vroiam de ceva vreme să scriu o postare similară, dar Evolutionary Parenting​ mi-a luat-o înainte.Cu acest prilej vă spun că și copilul meu plânge. O să punctez 2 aspecte: plânsul copilului (chiar și ținut în brațe de mamă), pentru substituirea explicită a sânului și dezvățarea de sân, în contextul înțărcării de noapte la o vârstă la care copilul nu e pregătit pentru ea, este o formă de training de somn. Copilul are o nevoie (nevoia de a adormi la sân, de a se liniști la sân pentru a (re)intra în somn) pe care mama decide brusc și de regulă fără nicio pregătire prealabilă, să nu i-o mai satisfacă. De regulă momentul ales de mamă se petrece  la o vârstă la care copilul nu înțelege ce i se întâmplă, la o vârstă la care comunicarea nu e bidirecțională (copilul nu are nici măcar posibilitățile unei minime comunicări verbale inteligibile), la o vârstă la care înțărcarea de noapte poate pune riscuri reale pentru copiii alăptați (am mai povestit … Citeste mai departe