Se poate alăpta după tratamentele dentare uzuale, pentru care a fost administrată anestezie locală? Răspunsul este DA

Este nevoie ca alăptarea să fie amânată câteva ore? (din păcate am auzit recomandări fără nicio bază științifică de a amâna reluarea alăptării după anestezia dentară ce variau de la 2-3 ore la 72 de ore pentru același tip de anestezic) Răspunsul este NU

Este nevoie ca mama să extragă primul lapte de după anestezia dentară și să îl arunce? Răspunsul este NU

Din trei motive:

  1. substanța anestezică folosită pentru tratamentele stomatologice acționează local, rămâne local (anesteziază o porțiune mică a corpului, atunci când mergem la dentist și ni se face anestezie nu avem tot capul amorțit, ci doar o porțiune din maxilar). Faptul că substanța acționează local, înseamnă niveluri nesemnificative ale substanței în sângele (plasma) mamei, deci niveluri nesemnificative în laptele matern.
  2. În al doilea rând, timpii de înjumătățire sunt relativ scurți, asta înseamnă că la majoritatea anestezicelor locale uzuale, substanța activă s-a metabolizat parțial sau chiar total până când mama a ajuns acasă.
  3. În al treilea rând, recomandarea de a mulge primul lapte și a-l arunca este în sine un nonsens pentru multe din situațiile în care vorbim de administrarea de medicamente la mama care alăptează De ce? Pentru că cea mai comună modalitate a medicamentelor de a trece în laptele matern este prin difuziune pasivă. Dacă nivelurile plasmatice ale mamei sunt ridicate, la modul teoretic medicamentul respectiv va trece într-o anumită proporție (de regulă nesemnificativă din punct de vedere clinic la substanțele considerate compatibile cu alăptarea, deci fără efecte la copil la majoritatea medicamentelor) în laptele matern. Când concentrația substanței respective scade în plasma mamei, va scădea automat și concentrația din laptele matern. Ca atare pomparea laptelui și aruncarea lui nu va grăbi procesul nici măcar la nivel teoretic. Recapitulând așadar, dacă oricum nivelul anestezicului dentar în sângele mamei (în plasma sa) este nesemnificativ din punct de vedere clinic, anestezicul acționând local, implicit nivelul din laptele mamei este insignifiant (lucru care permite alăptarea în condiții de siguranță) și pomparea oricum nu ar grăbi procesul de “curățare” a laptelui, ce sens are această recomandare?

Substanțe anestezice utilizate în medicina dentară se utilizează și în cazul operației de cezariană sau al anesteziei cu epidurală în cazul nașterii vaginale, în concentrații și doze mai mari decât la dentist și totuși alăptarea e permisă și recomandată imediat după naștere.

Probabil singura situație în care ar trebui să vi se recomande să temporizați alăptarea până va trece efectul anesteziei sau până la atingerea anumitor timpi de înjumătățire ar fi cea în care v-ați injecta anestezicul direct în sân.

De asemenea, ca în cazul oricărei situații în care vorbim de utilizarea medicamentelor la mama care alăptează e bine să manifestați precauție (asta înseamnă în majoritatea cazurilor temporizarea tratamentului , observarea copilului și nicidecum întreruperea alăptării) în cazul în care alăptați un copil prematur, un copil nou născut  bolnav, internat pe o secție de terapie intensivă neonatală.

Conform Academy of Breastfeeding Medicine, Protocolul privind Anestezia și analgezia la mama care alăptează, “mamele care sunt supuse procedurii de extracție dentară sau alte proceduri ce necesită doze unice de medicație pentru sedare și analgezie pot alăpta de îndată ce sunt treze și stabile”

În cazul în care medicul dumneavoastră stomatolog manifestă reticență la ideea de alăptare după anestezia dentară, puteți consulta împreună baze de date oficiale (LactMed, E-lactancia) ce conțin informații bazate pe dovadă științifică despre medicație în contextul alăptării.

 

Câteva informații despre principalele substanțe substanțe utilizate în anestezia dentară

  • Lidocaina

“Concentrațiile de lidocaină din laptele matern ca urmare a infuzării IV continue, a administrării epidurale și ca urmare a dozelor mari de anestezic local sunt scăzute. Lidocaina este slab absorbită de către copil și nu sunt așteptate efecte advrese în cazul sugarilor alăptați. Nu este nevoie de precauții speciale”, conform LactMed  (informații suplimentare privind studiile pe care se fundamentează afirmația pot fi citite în link) 

E-lactancia consideră că Lidocaina intră în categoria Very low risk (adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat) și că este compatibilă cu alăptarea indiferent de modalitățile multiple în care poate fi administrată: ca anestezic, anti-aritmic sau ca anti-epileptic. Ca și anestezic topic (dermatologic, dental-stomatologic, oftalmologic, otologic) are absorbție sistemică aproape nulă.

  • Articaina

Bazându-se pe date privind excerția scăzută a altor anestezice locale în laptele matern, LactMed consideră că o singură doză de Articaină este improbabil să genereze efecte adverse la sugarul alăptat. LactMed recomandă utilizarea alternativelor în cazul în care mama alăptează un nou născut sau un prematur.

E-lactancia clasifică substanța în categoria Very Low Risk (adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat). Deși nu există date oficiale privind tranferul în laptele matern, structura chimică similară cu cea a Lidocainei face ca substanța să se excrete în cantități minime în laptele matern, absorbția fiind aproape nulă atunci când substanța este utilizată corespunzător.

  • Bupivacaina

Este încadrată pe E-lactanica în categoria Very low risk (adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat), studiile arătând excreție de nivel nesemnificativ în laptele matern, fără efecte adverse observate la copilul alăptat. Bupivacaina este folosită la modul extensiv în timpul travaliului și al nașterii, existând controverse asupra utlizării analgeziei în timpul nașterii și efecte asupra întârzierii Lactogenezei secundare (denumită popular “venirea laptelui”). Discuțiile există doar în contextul folosirii ei intrapartum, până la tăierea cordonului ombilical. Utilizarea anesteziei dentare pe bază de Bupivacaină este improbabil să afecteze producția de lapte a mamei.

  • Novocaina / Procaina

Bazându-se pe date privind excerția scăzută a altor anestezice locale în laptele matern, LactMed consideră că o singură doză de Articaină este improbabil să genereze efecte adverse la sugarul alăptat. LactMed recomandă utilizarea alternativelor în cazul în care mama alăptează un nou născut sau un prematur, o recomandare similară fiind făcută și de E-lactancia

  • Adrenalina / Epinefrina (substanță cu rol vasoconstrictor folosită uneori în combinație cu anestezicele dentare)

Este încadrată în categoria Very low risk (adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat)de către E-lactanica. Este probabil să se excrete în laptele matern însă are parte de o metabolizare rapidă, ceea ce face excreția în laptele matern în cantități semnificative puțin probabilă. Substanța este distrusă în tractul gastrointenstinal deci bio-disponbilitatea sa este practic nulă, nu se absoarbe deloc în organismul copilului alăptat (excepții probabile fiind prematurii și perioada imediat neonatală).

Conform dr Thomas Hale, autoritatea în materie de farmacologie pe timp de sarcină și alăptare, substanța iese din sistemul mamei într-o oră.

Anestezia dentară pe bază de adrenalină nu va afecta producția de lapte a mamei. Sunt descrise situații în care doze intravenoase continue și ridicate de adrenalină, administrate în primele săptămâni de la naștere au interferat cu secreția de prolactină, cu posibile efecte asupra alăptării în perioada imediată post-partum, până la stabilizarea producției de lapte. LactMed consideră că dozele intravenoase ridicate de Adrenalină pot reduce producția de lapte și reflexul de ejecție a laptelui. Acest mecanism nu este valabil în cazul cantităților incomparabil mai mici care se utilizează în anestezia dentară, unde vorbim de injectare locală și nu de administrare intravenoasă.

  • Protoxidul de azot (supranumit și gaz ilariant, folosit pentru inhalosedare în cazul unor proceduri stomatologice)

Conform LactMed, deoarece timpii de înjumătățire serici sunt scurți (mai puțin de 3 minute) este puțin probabilă trecerea acestei substanțe în cantități semnificative în laptele matern, medicamentul nu este absorbit de către sugar. Nu este nevoie să se amâne alăptarea sau să se pompeze și să se arunce laptele.

Conform Dr. Thomas Hale, oxidul de azot se elimină rapid din corp datorită schimburilor rapide de azot între alveolele pulmonare. Practic substanța este insolubilă în sângele mameu (deci nu se regăsește în laptele matern) deoarece trece de la creier , la plâmâni și apoi în scurt timp în aerul expirat.

 

Pot alăpta dacă urmez un tratament medicamentos cu antiinflamatoare sau antibotice după tratamente dentare? DA. Dentistul are la dispoziție opțiuni compatibile cu alăptarea (nu e nevoie să întrerupeți alăptarea sau să pompați și să aruncați laptele). Menționați dentistului că alăptați, acesta poate verifica compatibilitatea medicației cu alăptarea pe LactMed și E-lactancia.

Pot alăpta după radiografie sau tomografie dentară? DA, acestea sunt proceduri compatibile cu alăptarea, nu este nevoie să întrerupeți alăptarea sau să pompați și să aruncați laptele

Există precauții din punct de vedere al tipului de plombe și alăptarea? DA, legate de înlocuirea anumitor tipuri de plombe. Dr Thomas Hale recomandă ca în cazul în care în timpul procedurii dentare se înlocuiesc plombe de amalgam (care conțin mercur) să se țină cont de anumite precauții. “Deoarece căldura din timpul procesului de frezare poate vaporiza mercurul, accentuând absorbția în cazul mamei, se sugerează ca dentistul să folosească cantități mari de apă rece pentru irigare, pentru a minimiza nivelul de căldură, să foloseacă digă de cauciuc pentru a-i izola gura mamei de particulele de material și să utlizeze o sursă alternativă de aer (oxigen) pentru a minimaliza inhalarea de vapori de mercur în timpul procedurii de îndepărtare a amalgamului ” (Medication and Mother’s Milk Database).

Alte articole pe aceeași temă

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

libris.ro

Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar
wpDiscuz